De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procuratura Hîncești, Oficiul Ialoveni, anunță pronunțarea unei sentințe de condamnare într-o cauză penală în care șapte membri ai unui grup criminal organizat, precum și o persoană juridică, au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani, cu un prejudiciu total de 245.000 de lei.

Instanța de judecată a stabilit pedepse diferite pentru inculpați. Doi dintre aceștia au fost condamnați la câte 11 ani de închisoare, fiind obligați să achite și amenzi de câte 850.000 de lei. O inculpată a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare și o amendă de 800.000 de lei, urmând să execute jumătate din pedeapsă în penitenciar, iar cealaltă jumătate fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Un alt inculpat a fost condamnat la 8 ani de închisoare și o amendă de 750.000 de lei, în aceleași condiții de executare parțială și suspendare. O altă inculpată a fost sancționată cu 7 ani și 6 luni de închisoare și o amendă de 725.000 de lei, jumătate din pedeapsă urmând a fi executată efectiv. Alți doi inculpați au fost condamnați la 5 ani de închisoare cu suspendare, fiind obligați să achite amenzi cuprinse între 250.000 și 300.000 de lei. În cazul persoanei juridice implicate, instanța a dispus lichidarea acesteia.

Potrivit materialelor cauzei, opt persoane, dintre care cinci bărbați, doi aflați deja în detenție în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, și trei femei, acționând împreună cu alte persoane aflate în curs de identificare, au creat o entitate juridică fictivă, cu toate atributele unei companii de comercializare a produselor agricole. Scopul acesteia a fost utilizarea în activități infracționale.

Ulterior, pe o platformă specializată de tranzacționare a produselor agricole, grupul a plasat un anunț fals privind vânzarea de semințe de floarea-soarelui. Sub pretextul unui preț mai mic decât media pieței, membrii grupului au indus în eroare o victimă, determinând-o să transfere suma de 245.000 de lei.

Pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, inculpații au utilizat semnătura electronică a unui pseudo-administrator, efectuând transferuri în mai multe tranșe de pe contul companiei către conturile unor persoane fizice. Pentru a conferi un caracter legal acestor operațiuni, au fost falsificate contracte și prezentate instituției bancare date nereale privind destinația plăților. Ulterior, banii au fost retrași și însușiți de membrii grupului criminal.