De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.