De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.