De ce leul moldovenesc nu se prăbușește? Culisele intervențiilor BNM

16 Feb. 2025, 10:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2025, 10:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Leul moldovenesc nu se confruntă cu riscuri de depreciere bruscă, iar instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) garantează stabilitatea pieței valutare. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a făcut aceste precizări vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, leul moldovenesc a avut o tendință de apreciere în ultimii ani, fiind în prezent mai puternic față de principalele valute, comparativ cu anul 2016. De exemplu, în prima săptămână din 2025, dolarul american a fost cotat la 18,51 lei, iar euro la 19,23 lei, marcând o apreciere semnificativă față de cursurile din 2016.

În prima săptămână din acest an, leul moldovenesc a fost cu 1,2% mai slab față de aceeași perioadă din 2024, dar s-a întărit cu 0,4% față de un coș de valute, inclusiv lira turcească, hrivna ucraineană și leul românesc. Totuși, a înregistrat o ușoară depreciere față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american.

„Din 2016 până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat doar în trei ani, restul anilor marcând aprecieri. Acest lucru confirmă că, indiferent de fluctuațiile de pe parcursul anului, leul începe anul la un nivel stabil, de multe ori chiar mai puternic”, a explicat Veaceslav Ioniță.

În 2024, volumul tranzacțiilor valutare a atins 7,2 miliarde USD, dintre care moldovenii au vândut 5,1 miliarde USD și au cumpărat 2,1 miliarde USD, generând un surplus de 3 miliarde USD pe piață. Aproximativ 70% dintre aceste tranzacții au fost în euro, iar 20% în dolari americani.

De asemenea, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 miliarde USD, contribuind la un surplus neoficial de valută pe piață, estimat la 1,4 miliarde USD. „O parte semnificativă din această sumă provine de la cetățenii ucraineni refugiați în Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

În ciuda unui deficit de valută de 540 milioane USD înregistrat în 2024, cauzat de creșterea prețurilor la importurile de resurse energetice, BNM a intervenit pe piață pentru a acoperi deficitul. În ianuarie 2025, instituția a utilizat 447 milioane USD din rezervele sale valutare, fără a le afecta semnificativ.

„BNM a intervenit calm, vânzând valută în momentele de micro șoc. Rezervele valutare rămân robuste, fiind completate din vânzările cetățenilor și din fonduri externe de sprijin”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că stabilitatea leului moldovenesc este garantată de politicile prudente ale BNM și de intrările constante de valută în țară. În acest context, riscurile de depreciere bruscă sunt practic inexistente, iar leul continuă să fie un simbol al rezilienței economice a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Apr. 2025, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2025, 10:16 // Actual //  bani.md

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD,  la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

 
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European