De ce nu a fost recuperat niciun leul din jaful bancar? Dragalin: Condamnații au foarte multe drepturi

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a atras atenția în cadrul emisiunii „Puterea a patra” asupra provocărilor în ceea ce privește recuperarea bunurilor confiscate în urma sentințelor de condamnare. Potrivit declarațiilor sale, deși au existat sentințe și confiscare în valoare de sute de milioane de lei de condamnare în cazul furtului miliardului, recuperarea efectivă a acestor bunuri a fost în mare măsură ineficientă. Aceste observații vin într-un context în care modul de executare a sentințelor și a confiscărilor pare a necesita modificări pentru a asigura un proces mai eficient și mai rapid.

Veronica Dragalin a subliniat că procedurile actuale de executare a sentințelor și confiscărilor sunt deseori întârziate și complicate, ceea ce îngreunează eforturile de a transforma deciziile judiciare în bunuri și active reale în beneficiul statului. Ea a menționat că există nevoia de a revizui Codul de Executare pentru a aborda aceste dificultăți și pentru a asigura că confiscarea bunurilor devine un proces mai eficient și mai transparent.

Dragalin a mai subliniat că unul dintre obstacolele majore în recuperarea bunurilor este prezența unor drepturi extinse ale condamnaților, ceea ce duce la tergiversarea procesului de confiscare și transfer al bunurilor către stat. Astfel, ea a susținut că este necesară o abordare mai echilibrată care să respecte drepturile fundamentale ale condamnaților, dar care să permită și o recuperare mai eficientă a bunurilor în folosul statului.

În concluzie, Veronica Dragalin a atras atenția asupra importanței îmbunătățirii procesului de executare a sentințelor de confiscare și a subliniat că o astfel de schimbare ar putea avea un impact pozitiv asupra luptei împotriva corupției și a infracțiunilor economice. Modificarea Codului de Executare ar putea aduce soluții pentru dificultățile actuale și ar asigura că justiția este într-adevăr realizată atunci când bunurile obținute ilegal sunt recuperate în beneficiul comunității. „Chiar și când avem o decizie cu confiscare până a o transforma în bani reali în interesul statului e destul de complicat. E una unde condamnații au foarte multe drepturi și acest lucru tergiversează încasarea bunurilor în folosul statulu”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #miliard #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament