De ce s-au dus ”în cap” criptomonedele și au slabe șanse să-și mai revină

10 Ian. 2023, 06:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2023, 06:20 // Actual //  bani.md

Piața cripto înregistrează în continuare fluctuații, unele monede cresc prea puțin pentru ca investitorii să mai recupereze pierderile. Altele sunt foarte jos, cu slabe șanse să se mai ridice vreodată.

Frustrările sunt tot mai evidente în rândul celor care au riscat mulți bani în aceste investiții în condițiile în care banii sunt oricum devalorizați și criza economică se întinde la nivel global.

Analist: ”Bula speculativă începe să se spargă”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se întâmplă acum pe piața fragilă a criptomonedelor.

”Așa cum estimam încă de acum doi ani, bula speculativă din zona criptomonedelor începe să se spargă. De ce? Pentru că aceste creșteri spectaculoase din zona cripto au venit pe fondul tipăririi de bani în SUA și UE, adică vreo 6 trilioane de dolari și aproximativ 4 trilioane de euro, bani pe care oamenii i-au primit ca să stea acasă și să facă investiții. O parte din aceștia au ajuns în burse dar și mai mulți în criptomonede. Acestea din urmă s-au dovedit a fi o capcană perfectă pentru banii oamenilor furați de mirajul unei îmbogățiri peste noapte.

Criptomonedele nu sunt imune la inflație, nu sunt imune la crize economice și, mai mult, sunt vulnerabile la orice știre economică negativă. Au căzut ca un castel de cărți de joc pe măsură de principalele platforme integratoare de business au început să se clatine. Este ca un joc piramidal care atunci când nu mai atrage bani noi începe să se prăbușească. Așa arată în momentul de față piața criptomonedelor”, a explicat Negrescu.

”Perspectivele indică o scădere”

Specialistul a mai precizat că piața cripto a scăzut foarte mult în ultimii ani, aproape la jumătate, iar trendul este descrescător.
”Criptomonedele s-au dovedit a fi niște active care nu au nimic concret în spate. Nu au o reglementare care să protejeze practic banii investitorilor, nu au decât promisiuni și grafice frumos desenate în Excel. Nu există în acest moment nicio criptomonedă care să se bazeze pe echivalent aur sau echivalent business pe care să-l reprezinte.

Piața criptomonedelor care valora la un moment dat undeva la 3.000 de miliarde de dolari a ajuns pe la 1.200 de miliarde de dolari, iar perspectivele indică o continuă scădere în primăvara acestui an pe măsură ce criza economică se va accentua la nivel mondial”, a spus Adrian Negrescu.

Specialistul este de părere că investitorii vor migra către plasamentele mai sigure, de criză, cum sunt aurul, argintul, platina, metalele prețioase în general, ”astfel, criptomonedele, în lipsă de finanțare, ar putea înregistra o nouă scădere semnificativă”.

Previziuni sumbre pentru criptomonede. ”Vor mai rămâne 10”

Analistul economic îi sfătuiește pe românii care mai au bani în criptomonede să încerce să și-i schimbe în bani reali pentru că mai târziu ar putea pierde mai mulți.

”Din cele 3.000 de criptomonede, câte erau la un moment dat în piață, dacă vor mai rămâne 10 până la finalul anului, este un sentiment optimist.

Sfatul meu pentru cei care au banii în criptomonede este să-i scoată și să caute plasamente mai sigure, cum ar fi metalele prețioase, titlurile de stat, titlurile companiilor din zona de energie, să caute plasamente care sunt protejate de reguli și legi aferente.

În momentul de față, dacă vrei să scoți banii din cripto, nu este niciun organism pe lumea aceasta să te protejeze dacă acea platformă în care îți ții criptomonedele refuză să-ți plătească banii înapoi”, a spus Adrian Negrescu.

Analistul a explicat că ar fi totuși câteva variante în cazul unor pagube. Dar trebuie să se țină cont că piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a deveni o metodă alternativă de plată.

”Cel mult poți da în judecată această platformă sau te poți asocia cu alți păgubiți și să declanșați un proces în comun. Altfel, legislația, națională, europeană, internațională, nu te protejează cu absolut nimic. Acesta cred că este marele semn de întrebare și alarmă pe care ar trebui să și-l pună toți cei care au cripto în momentul de față.

ANAF-ul, de aproape doi ani, lucrează la un regulament de înregistrare a tranzacțiilor cripto în România, pe baza legislației europene, proiect ce este încă în faza de construcție. Este un ”far west” în care dacă nu scoți la timp banii din cripto ar putea să rămâi cu buza umflată.

Pentru cei care au criptomonede să încerce să vadă cât îi costă să le schimbe în bani obișnuiți, în euro, dolari sau chiar în lei. Care sunt costurile și dacă platformele de tranzacționare le permit să facă acest lucru. Dacă înregistrează probleme, costuri foarte mari să își pună semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea investiției făcute.
Piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a fi o metodă alternativă de plată și cred că aceasta este marea problemă a zonei de cripto. Ideea de a moderniza sistemul de plăți și de a nu mai depinde de băncile centrale a fost salutară dar din păcate practica, implementarea acestor tipuri de tranzacții în baza unor token-uri s-a dovedit a fi falimentară.

S-a bazat prea mult pe încredere și prea puțin pe niște reguli, legi, mecanisme bine puse la punct care să evite și să elimine frauda la nivel financiar”, a mai spus Adrian Negrescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”