De ce s-au dus ”în cap” criptomonedele și au slabe șanse să-și mai revină

10 Ian. 2023, 06:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2023, 06:20 // Actual //  bani.md

Piața cripto înregistrează în continuare fluctuații, unele monede cresc prea puțin pentru ca investitorii să mai recupereze pierderile. Altele sunt foarte jos, cu slabe șanse să se mai ridice vreodată.

Frustrările sunt tot mai evidente în rândul celor care au riscat mulți bani în aceste investiții în condițiile în care banii sunt oricum devalorizați și criza economică se întinde la nivel global.

Analist: ”Bula speculativă începe să se spargă”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se întâmplă acum pe piața fragilă a criptomonedelor.

”Așa cum estimam încă de acum doi ani, bula speculativă din zona criptomonedelor începe să se spargă. De ce? Pentru că aceste creșteri spectaculoase din zona cripto au venit pe fondul tipăririi de bani în SUA și UE, adică vreo 6 trilioane de dolari și aproximativ 4 trilioane de euro, bani pe care oamenii i-au primit ca să stea acasă și să facă investiții. O parte din aceștia au ajuns în burse dar și mai mulți în criptomonede. Acestea din urmă s-au dovedit a fi o capcană perfectă pentru banii oamenilor furați de mirajul unei îmbogățiri peste noapte.

Criptomonedele nu sunt imune la inflație, nu sunt imune la crize economice și, mai mult, sunt vulnerabile la orice știre economică negativă. Au căzut ca un castel de cărți de joc pe măsură de principalele platforme integratoare de business au început să se clatine. Este ca un joc piramidal care atunci când nu mai atrage bani noi începe să se prăbușească. Așa arată în momentul de față piața criptomonedelor”, a explicat Negrescu.

”Perspectivele indică o scădere”

Specialistul a mai precizat că piața cripto a scăzut foarte mult în ultimii ani, aproape la jumătate, iar trendul este descrescător.
”Criptomonedele s-au dovedit a fi niște active care nu au nimic concret în spate. Nu au o reglementare care să protejeze practic banii investitorilor, nu au decât promisiuni și grafice frumos desenate în Excel. Nu există în acest moment nicio criptomonedă care să se bazeze pe echivalent aur sau echivalent business pe care să-l reprezinte.

Piața criptomonedelor care valora la un moment dat undeva la 3.000 de miliarde de dolari a ajuns pe la 1.200 de miliarde de dolari, iar perspectivele indică o continuă scădere în primăvara acestui an pe măsură ce criza economică se va accentua la nivel mondial”, a spus Adrian Negrescu.

Specialistul este de părere că investitorii vor migra către plasamentele mai sigure, de criză, cum sunt aurul, argintul, platina, metalele prețioase în general, ”astfel, criptomonedele, în lipsă de finanțare, ar putea înregistra o nouă scădere semnificativă”.

Previziuni sumbre pentru criptomonede. ”Vor mai rămâne 10”

Analistul economic îi sfătuiește pe românii care mai au bani în criptomonede să încerce să și-i schimbe în bani reali pentru că mai târziu ar putea pierde mai mulți.

”Din cele 3.000 de criptomonede, câte erau la un moment dat în piață, dacă vor mai rămâne 10 până la finalul anului, este un sentiment optimist.

Sfatul meu pentru cei care au banii în criptomonede este să-i scoată și să caute plasamente mai sigure, cum ar fi metalele prețioase, titlurile de stat, titlurile companiilor din zona de energie, să caute plasamente care sunt protejate de reguli și legi aferente.

În momentul de față, dacă vrei să scoți banii din cripto, nu este niciun organism pe lumea aceasta să te protejeze dacă acea platformă în care îți ții criptomonedele refuză să-ți plătească banii înapoi”, a spus Adrian Negrescu.

Analistul a explicat că ar fi totuși câteva variante în cazul unor pagube. Dar trebuie să se țină cont că piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a deveni o metodă alternativă de plată.

”Cel mult poți da în judecată această platformă sau te poți asocia cu alți păgubiți și să declanșați un proces în comun. Altfel, legislația, națională, europeană, internațională, nu te protejează cu absolut nimic. Acesta cred că este marele semn de întrebare și alarmă pe care ar trebui să și-l pună toți cei care au cripto în momentul de față.

ANAF-ul, de aproape doi ani, lucrează la un regulament de înregistrare a tranzacțiilor cripto în România, pe baza legislației europene, proiect ce este încă în faza de construcție. Este un ”far west” în care dacă nu scoți la timp banii din cripto ar putea să rămâi cu buza umflată.

Pentru cei care au criptomonede să încerce să vadă cât îi costă să le schimbe în bani obișnuiți, în euro, dolari sau chiar în lei. Care sunt costurile și dacă platformele de tranzacționare le permit să facă acest lucru. Dacă înregistrează probleme, costuri foarte mari să își pună semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea investiției făcute.
Piața criptomonedelor a eșuat în tentativa de a fi o metodă alternativă de plată și cred că aceasta este marea problemă a zonei de cripto. Ideea de a moderniza sistemul de plăți și de a nu mai depinde de băncile centrale a fost salutară dar din păcate practica, implementarea acestor tipuri de tranzacții în baza unor token-uri s-a dovedit a fi falimentară.

S-a bazat prea mult pe încredere și prea puțin pe niște reguli, legi, mecanisme bine puse la punct care să evite și să elimine frauda la nivel financiar”, a mai spus Adrian Negrescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.