De ce transportatorii moldoveni și ucraineni nu vor beneficia de accesul facilitat pe piața UE, așa cum zice Vălean

13 Apr. 2022, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2022, 14:19 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a propus joi, 7 aprilie, inițierea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru a încheia acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și aceste țări. Decizia vine în contextul în care rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise. Inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară.

„Liberalizarea parțială ar debloca lanțurile de aprovizionare şi ar asigura securitatea alimentară. Oficialii din Ministerul Transporturilor se așteaptă ca România să devină unul dintre cele mai importante centre logistice pentru mărfurile celor două ţări”, susține Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi.

VIDEO TVR

Totuși, propunerea și soluția identificate ar putea aduce prea puțin beneficii atât timp cât nu se rezolvă o altă problemă. Deși este rudimentară, pe de o parte, durează deja ani de zile – pe de altă parte.

Realitatea.md a publicat în data de 12 aprilie un material în care arată cum războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Șoferii așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă și că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri.

În concluzie, fără o infrastructură mai dezvoltată a punctelor vamale, fluxul de transport marfar nu ar putea fi accelerat.

VIDEO bani.md

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

Timpii de așteptare

–          Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

–          Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

–          Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

Subiect la zi

Rolul României în facilitarea comerțului extern pentru Moldova și Ucraina a fost reiterat pe data de 12 aprilie 2022  în cadrul unei discuții comune dintre ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după o discuţie cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul său din Republica Moldova, Andrei Spînu.

„România are acum un rol extrem de important pentru fluxul de mărfuri spre şi dinspre Ucraina sau Republica Moldova şi implicit pentru economia celor două ţări. De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.

Potrivit ministrului român, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.

„În cadrul videoconferinţei de astăzi (n.r. 12.04.2022) cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuţie soluţiile pe care România le oferă în aceste momente. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă şi asigurarea transpunerii şi transbordarea vagoanelor, precum şi circulaţia continuă şi cu prioritate a acestora. Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, ţară ţerţă) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.