De ce transportatorii moldoveni și ucraineni nu vor beneficia de accesul facilitat pe piața UE, așa cum zice Vălean

Comisia Europeană a propus joi, 7 aprilie, inițierea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru a încheia acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și aceste țări. Decizia vine în contextul în care rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise. Inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară.

„Liberalizarea parțială ar debloca lanțurile de aprovizionare şi ar asigura securitatea alimentară. Oficialii din Ministerul Transporturilor se așteaptă ca România să devină unul dintre cele mai importante centre logistice pentru mărfurile celor două ţări”, susține Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi.

VIDEO TVR

Totuși, propunerea și soluția identificate ar putea aduce prea puțin beneficii atât timp cât nu se rezolvă o altă problemă. Deși este rudimentară, pe de o parte, durează deja ani de zile – pe de altă parte.

Realitatea.md a publicat în data de 12 aprilie un material în care arată cum războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Șoferii așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă și că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri.

În concluzie, fără o infrastructură mai dezvoltată a punctelor vamale, fluxul de transport marfar nu ar putea fi accelerat.

VIDEO bani.md

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

Timpii de așteptare

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

Subiect la zi

Rolul României în facilitarea comerțului extern pentru Moldova și Ucraina a fost reiterat pe data de 12 aprilie 2022 în cadrul unei discuții comune dintre ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după o discuţie cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul său din Republica Moldova, Andrei Spînu.

„România are acum un rol extrem de important pentru fluxul de mărfuri spre şi dinspre Ucraina sau Republica Moldova şi implicit pentru economia celor două ţări. De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.

Potrivit ministrului român, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.

„În cadrul videoconferinţei de astăzi (n.r. 12.04.2022) cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuţie soluţiile pe care România le oferă în aceste momente. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă şi asigurarea transpunerii şi transbordarea vagoanelor, precum şi circulaţia continuă şi cu prioritate a acestora. Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, ţară ţerţă) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.

#Rom\nia #punct de trecere a frontierei #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.