De la Chișinău la Bruxelles prin fire de înaltă tensiune: Moldova accelerează integrarea energetică

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința ordinară din 22 septembrie 2025, Planul de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru perioada 2025–2034, elaborat de Î.S. „Moldelectrica”. Documentul prevede investiții de aproximativ 8 miliarde de lei, menite să modernizeze infrastructura energetică și să consolideze securitatea sistemului național de transport al energiei electrice.

Planul include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și construcția unor noi linii de interconexiune cu statele vecine. Printre cele mai importante proiecte se numără finalizarea până la sfârșitul anului 2025 a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, precum și construcția liniei de 400 kV Bălți–Suceava (România), programată pentru punere în funcțiune până în decembrie 2027. Alte proiecte strategice sunt linia de 400 kV Strășeni–Gutinaș (România), planificată pentru 2032, și două linii de 330 kV între Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk (Ucraina), cu același termen de finalizare.

În paralel, sunt prevăzute 38 de proiecte de investiții ce vizează reconstrucția și modernizarea stațiilor electrice, înlocuirea echipamentelor și transformatoarelor, dar și reconstrucția unor porțiuni de linii de 110 kV. Planul prevede, de asemenea, implementarea sistemelor inteligente de măsurare, dezvoltarea telecomunicațiilor și telemetriei în stații, modernizarea sistemelor IT și consolidarea securității cibernetice.

Conform autorităților, acest plan răspunde provocărilor actuale ale sistemului electroenergetic, inclusiv integrarea energiei regenerabile și gestionarea mai eficientă a fluxurilor de energie electrică. Implementarea măsurilor va contribui la creșterea fiabilității rețelelor, reducerea pierderilor și la integrarea pieței energetice naționale în piața regională europeană.

Finanțarea proiectelor urmează să fie asigurată prin sprijinul instituțiilor financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și fonduri europene, reflectând angajamentul comunității internaționale față de modernizarea sectorului energetic din Republica Moldova.

Planul de dezvoltare 2025–2034 este considerat un pas esențial pentru consolidarea securității energetice a țării și pentru avansarea procesului de integrare europeană în domeniul energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conexiune #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.