De la fotbal la bombe! Forțele speciale ruse din Transnistria au efectuat exerciții de luptă

25 Ian. 2022, 14:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2022, 14:45 // Actual //  bani.md

Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax, citată de lenta.ru.

În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte.

În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă”, potrivit comunicatului.

Anunţul despre exerciţiile GOTR, grupare creată pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria, intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina).

Moţpan, fost preşedintele al Comisiei parlamentare pentru securitate, afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor „simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi asupra orașului Chişinău”, potrivit portalului Nokta.md.

„Nou-numitul vicepremier pentru integrare ar putea să nu fie nici măcar informat despre intenţiile separatiştilor şi ale trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus fostul deputat, apreciind că Republica Moldova se află într-o situaţie „extrem de dificilă” în contextul tensiunilor legate de Ucraina, transmite Agerpres.

Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina.

„Urmărim situaţia la toate graniţele şi ne angajăm să asistăm toţi vecinii Ucrainei în pregătirea lor pentru orice acţiuni care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta ar putea să facă mişcări neprevăzute, să utilizeze diverse mijloace, dar suntem în alertă şi suntem pregătiţi să facem faţă planului ei”, a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, într-o intervenţie la Jurnal.tv.

Noi monitorizăm situaţia şi, bineînţeles, suntem foarte îngrijoraţi. Instituţiile noastre sunt vigilente. Avem şi noi scenarii pe care le luăm în considerare, dar ne dorim, aşa cum îşi doreşte toată lumea, să se identifice soluţii paşnice la nivel regional”, a afirmat la rândul său preşedinta Maia Sandu.

În acelaşi timp, Oleg Beleakov, şeful delegaţiei Tiraspolului în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), mecanism tripartit pentru supravegherea situaţiei din Zona de securitate de la Nistru, a pledat zilele trecute pentru „consolidarea contingentului rusesc de pacificare de pe Nistru”.

El a făcut această declaraţie într-un comentariu la aprobarea de către guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), potrivit portalului Deschide.md.

Într-o reacţie la declaraţia reprezentantului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare (BPR) de pe lângă guvernul de la Chişinău a afirmat pentru Deschide.md că acesta „confundă intenţionat GOTR cu contingentul militar al Federaţiei Ruse din cadrul Forţelor mixte de menţinere a păcii”.

Potrivit Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, GOTR nu face parte din Forţele mixte de menţinere a păcii şi nu are delegată nicio atribuţie similară competenţelor acestora, a subliniat BPR.

Articolul 4 al acestui acord menţionează obligaţia GOTR de a respecta neutralitatea. În plus, se stabileşte că problemele ce ţin de statutul fostei Armate a 14-a, modul şi termenul de retragere etapizată a acesteia, se va discuta între Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, au declarat reprezentanţi ai BPR.

Citește și: El Pais: UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina. Ce soluții caută SUA pentru alimentarea Europei

Referitor la competenţele Comisiei Unificate de Control, „precizăm că sub monitorizarea acesteia se află situaţia în Zona de securitate şi funcţionarea Forţelor mixte de menţinere a păcii”, subliniază oficialii BPR, atrăgând atenţia că ceea ce e în afara acestui perimetru (zona de securitate) depăşeşte mandatul oricărui şef de delegaţie din cadrul CUC.

În acest context, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Oazu Nantoi, a spus că afirmaţiile lui Oleg Beleakov sunt orchestrate de Kremlin şi urmăresc scopul de a-i manipula şi a-i dezinforma pe cetăţenii Republicii Moldova.

Nouă ne rămâne să sperăm că situaţia în Ucraina nu va degrada şi că aceste trupe nu vor fi folosite împotriva Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova”,, a declarat Nantoi.

20 Mai 2026, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 16:48 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!