De unde a câștigat bani Banca Națională în anul 2020

Banca Națională a Moldovei a obținu în anul 2020 un profit de 1,49 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul 2019, potrivit raportului băncii centrale.

Veniturile din dobânzi din activele oficiale de rezervă au însumat 489 mil. de lei, veniturile din dobânzi de la creditele acordate și de la valorile mobiliare au constituit 778 mil. de lei.

Profitul disponibil pentru distribuire este de 814 mil. de lei dintre care 50% vor fi direcționați în bugetul de stat.

Conform mecanismului de alocare a profitului, în cazul în care mărimea capitalului statutar al Băncii Naţionale la finele anului financiar, înainte de distribuirea rezultatului financiar aferent anului curent, constituie de la 4% până la 1 0% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut, iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi transferate la venitul bugetului de stat”, potrivit informațiilor băncii centrale.

Dacă mărimea capitalului statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

La sfârșitul anului 2020, BNM avea active de 84,6 miliarde de lei cu 17,3% mult față de anul 2019. Cea mai mare parte a activelor sunt activele în valută străină – 69,4 miliarde de lei dintre care 4,3 miliarde de lei active în organizaţii financiare internaţionale. Aactivele în monedă națională au însumat 15,1 miliarde lei și sunt valori mobiliare emise de Guvernul Republicii Moldova în anul 2014 pentru salvarea celor trei bănci implicate în jaful secolului Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pe parcursul desfăşurării activităţii sale, Banca este expusă la o serie de riscuri de natură operaţională şi financiară. În această notă este prezentată informaţia despre expunerile Băncii la riscuri, politicile şi procesele Băncii pentru evaluarea şi monitorizarea riscurilor.

În ceea ce privește riscurile, La 30 martie 2021, în Parlament, a fost înregistrat repetat un proiect de lege privind emisiunea obligaţiunilor de plată derivate din garanţii de stat emise celor trei bănci furate Banca de Economi, Unibank și Bancaa Socială.

Având în vedere iniţiativele enumerate, cu condiţia intrării în vigoare a unor noi legi sau decizii cu efect de anulare a obligaţiunilor de stat, există incertitudini că, în viitor, drepturile Băncii asupra fluxurilor de numerar din obligaţiunile de stat ar putea fi anulate şi aceste evenimente vor fi reflectate în evaluarea obligaţiunilor de stat şi rezultatelor financiare la acea data la care va intra în vigoare o nouă lege sau decizie cu astfel de efect”, se mai spune în raportul băncii.

#distribuire #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.