Decăderea unui gigant: Compania care odată încălzea Europa nu va plăti dividende din cauza pierderilor de miliarde

Guvernul de la Moscova a dat instrucţiuni Gazprom să nu plătească dividende pentru 2023, conform unui decret publicat pe site-ul companiei de stat, care a raportat primele pierderi anuale începând din 1999, transmite Reuters.

Luni, acţiunile Gazprom înregistrau un declin de peste 5,5% la Bursa de la Moscova, ajungând la cel mai redus nivel din 10 octombrie 2022.

Compania cu sediul în Sankt Petersburg a înregistrat anul trecut pierderi de aproximativ şapte miliarde de dolari, în condiţiile în care vânzările sale de gaze spre Europa s-au redus la jumătate.

Până în 2022, Europa era principala piaţă pentru Gazprom, dar exporturile de gaze au scăzut semnificativ din cauza consecinţelor politice create de războiul din Ucraina.

Conform calculelor Reuters şi a datelor Gazprom, Rusia a livrat în total aproximativ 63,8 miliarde metri cubi (bcm) de gaze către Europa, prin diverse rute, în 2022. Volumele au scăzut cu 55,6% anul trecut, la 28,3 bcm, comparativ cu un vârf de 200,8 bcm pe care l-a pompat Gazprom în 2018 spre UE şi alte ţări, cum ar fi Turcia.

Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale şi unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dividende #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.