Decizia care ar consfinți cu adevărat divorțul Germaniei de Rusia lui Putin

Ministerul german al Economiei ia în calcul exproprierea unei părți din gazoductul Nord Stream 2 pentru a fi transformată într-o conexiune pentru un terminal de gaz natural lichefiat pe coasta Mării Baltice, scrie Der Spiegel.

Ministerul analizează posibilitatea de a expropria partea din sistemul de conducte situată pe teritoriul german și de a o izola de restul conductei, a adăugat Spiegel, potrivit sursei citate.

Nord Stream II a fost construit pentru a transporta gaze din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, şi, deşi a fost finalizat, nu a intrat în funcţiune din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Planul ministerului, potrivit “Der Spiegel”, este exproprierea părţii din gazoduct care se află în Germania şi separarea acesteia de restul sistemului.

Conductele care merg de pe uscat la mare ar putea fi conectate la un terminal mobil de gaze lichefiate.

Gazoductul este legat la un sistem de distribuţie care poate transporta gaze până în sudul Germaniei. Tehnic, operaţiunea este considerată realizabilă, dar există o serie de probleme juridice care vor trebui rezolvate.

Compania rusă de stat Gazprom, care face parte din consorţiul ce trebuia să administreze gazoductul, ar putea refuza operaţiunea.

O serie de directori ai companiei se aşteaptă chiar ca acest gazoduct să poată intra în funcţiune în doi sau trei ani după ce se va termina războiul şi relaţiile dintre Rusia şi Germania se vor normaliza.

O teamă care, potrivit “Der Spiegel”, există la Berlin este ca această măsură să nu genereze reacţii în Rusia sub forma, de exemplu, a exproprierii companiilor germane.

Ministerul a refuzat să confirme sau să dezmintă planurile şi un purtător de cuvânt s-a limitat doar la a spune că se caută posibilităţi pentru construirea unor terminale pentru gaze lichefiate şi că utilizarea infrastructurii deja existente poate fi o alternativă.

Construcţia Nord Stream II a generat puternice tensiuni între Germania şi SUA, precum şi între Germania o serie de ţări din Europa Orientală.

Deja construcţia Nord Stream I, alt gazoduct, care se află în funcţiune, generase critici deoarece contribuia la creşterea dependenţei energetice a Germaniei faţă de Rusia şi, în plus, afecta gazoductele ce trec prin Polonia şi Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gazoduct #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.