Decizia care ar putea șoca piața globală. OPEC și aliații iau în calcul amânarea majorării producției de petrol

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii (OPEC+) ia în considerare amânarea majorării producţiei, care urma să aibă loc în aprilie, în pofida solicitărilor preşedintelui Donald Trump de a reduce preţurile, au anunţat delegaţii, sub protecţia anonimatului, transmite agenția de știri Bloomberg, citată de Agerpres.

Pieţele petroliere mondiale rămân prea fragile pentru a relua acum majorarea producţiei, susţine unul dintre delegaţi. Încă nu s-a luat nicio decizie deoarece sunt disensiuni în OPEC+ privind calea de urmat. O decizie ar putea fi anunţată în următoarele zile, a precizat un alt delegat.

Conform calendarului iniţial, de la 1 aprilie producţia OPEC+ urma să fie majorată cu 120.000 barili pe zi (bpd). Ar fi a patra oară din 2022 când alianţa condusă de Arabia Saudită şi Rusia amână planurile privind producţia.

Luni, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că acest calendar nu se va modifica şi nu există discuţii privind amânarea planurilor.

Trump a cerut Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) „să reducă preţul petrolului”, reluând o solicitare din primul său mandat. La 74 de dolari pe baril, preţul rămâne prea scăzut pentru multe state membre OPEC care au nevoie de bani pentru a-şi acoperi cheltuielile guvernamentale. Săptămâna trecută, secretarul general al OPEC a declarat că deciziile vor prioritiza impactul „pe termen lung”.

De asemenea, organizaţia cu sediul la Viena a avertizat asupra pericolelor provocate de taxele vamale americane, care „sporesc incertitudinile de pe pieţe, ceea ce poate duce la dezechilibre între cerere şi ofertă, generând mai multă volatilitate”.

Piaţa petrolieră ar urma să fie supra-aprovizionată anul următor, potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OPEC #petrol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.