Decizia care ar putea șoca piața globală. OPEC și aliații iau în calcul amânarea majorării producției de petrol

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii (OPEC+) ia în considerare amânarea majorării producţiei, care urma să aibă loc în aprilie, în pofida solicitărilor preşedintelui Donald Trump de a reduce preţurile, au anunţat delegaţii, sub protecţia anonimatului, transmite agenția de știri Bloomberg, citată de Agerpres.

Pieţele petroliere mondiale rămân prea fragile pentru a relua acum majorarea producţiei, susţine unul dintre delegaţi. Încă nu s-a luat nicio decizie deoarece sunt disensiuni în OPEC+ privind calea de urmat. O decizie ar putea fi anunţată în următoarele zile, a precizat un alt delegat.

Conform calendarului iniţial, de la 1 aprilie producţia OPEC+ urma să fie majorată cu 120.000 barili pe zi (bpd). Ar fi a patra oară din 2022 când alianţa condusă de Arabia Saudită şi Rusia amână planurile privind producţia.

Luni, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că acest calendar nu se va modifica şi nu există discuţii privind amânarea planurilor.

Trump a cerut Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) „să reducă preţul petrolului”, reluând o solicitare din primul său mandat. La 74 de dolari pe baril, preţul rămâne prea scăzut pentru multe state membre OPEC care au nevoie de bani pentru a-şi acoperi cheltuielile guvernamentale. Săptămâna trecută, secretarul general al OPEC a declarat că deciziile vor prioritiza impactul „pe termen lung”.

De asemenea, organizaţia cu sediul la Viena a avertizat asupra pericolelor provocate de taxele vamale americane, care „sporesc incertitudinile de pe pieţe, ceea ce poate duce la dezechilibre între cerere şi ofertă, generând mai multă volatilitate”.

Piaţa petrolieră ar urma să fie supra-aprovizionată anul următor, potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OPEC #petrol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.