Decizie radicală pe piața bancară! Una dintre cele mai mari instituții financiare din România pleacă din Moldova

S.A. ”Banca Comercială Română Chișinău” a fost vândută printr-o tranzacție semnificativă înregistrată pe Bursa de Valori a Moldovei. Foștii proprietari au încasat un total de puțin peste 224 de milioane de lei pentru cele 72.813 acțiuni deținute.

Tranzacția a fost posibilă după ce, la sfârșitul anului trecut, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare a eliberat avizul pentru înregistrarea, pe piața reglementată, a unei tranzacții speciale de vânzare-cumpărare a acțiunilor. Este vorba de 72.813 acțiuni ordinare nominative de clasa I emise de BC ”Banca Comercială Română Chișinău” SA.

Precedând această tranzacție, plenul Consiliului Concurenței a autorizat și a declarat compatibilă cu mediul concurențial operațiunea de concentrare economică notificată de către Banca Comercială ”Victoriabank” S.A. Această operațiune presupune achiziționarea cotei de 100% din acțiunile ”Băncii Comerciale Române Chișinău” S.A.

Vânzarea băncii marchează un moment semnificativ în peisajul financiar din Chișinău și reprezintă o mișcare strategică în contextul schimbărilor recente în sectorul bancar. Autoritățile monitorizează îndeaproape evoluția acestei tranzacții și impactul său asupra pieței financiare locale.

BCR Chișinău are peste 13 mii de clienți activi, 110 angajați și 4 subdiviziuni: 2 în Chișinău și câte una în Bălți și Cahul. BCR Chișinău este o bancă universală, filială a BCR (România) și membră a Erste Group (Austria). BCR Chișinău și-a început activitatea la 22 octombrie 1998, fiind una dintre primele bănci cu capital străin din Republica Moldova, membră a celui mai important grup financiar din Europa Centrală și de Est.

Banca Comercială Română (BCR) este prima bancă din România după active (peste 13,8 miliarde de euro), numărul de clienți (2,9 milioane) și prima bancă pe segmentul de economisire și creditare, cel mai bine cotat brand financiar din România, membră a Erste Group din 2005. Victoriabank este una dintre cele mai solide bănci din Moldova, cu active de peste 20 de miliarde de lei.

Banca are peste 300 de mii de clienți activi, 68 de sucursale și 1100 de angajați. Cei mai mari acționari ai Victoriabank sunt Banca Transilvania (România) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding BV, care deține 72,19% din acțiunile băncii moldovenești. Anterior s-a relatat că pentru Banca Comercială Română decizia de a vinde BCR Chișinău este legată de strategia de a se concentra exclusiv pe dezvoltarea afacerilor în România. În același timp, conducerea Victoriabank a menționat că banca și BCR Chișinău au un model de afaceri similar, cu produse și servicii pentru persoane fizice și juridice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Victoriabank #BCR #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.