Declaraţie: Aderarea Moldovei la UE, element esenţial al continuării reformelor şi al speranţei într-un viitor mai bun

Perspectiva „concretă” de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene.

De asemenea, România va continua să acorde sprijin „robust și constant” în cadrul demersurilor care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova, se arată într-o declaraţie comună a Parlamentelor României şi Republicii Moldova, întrunite sâmbătă la Chişinău, într-o şedinţă comună.

„Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale”, se mai arată în declaraţia comună de la Chişinău.

În acelaşi timp, parlamentele naţionale ale celor două ţări salută „modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina”.

„Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății”.

Declaraţia comună mai face referire la „hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului”.

#declaratie #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova, cadrele didactice au desfășurat astăzi, 16 decembrie, flashmob, prin care au cerut soluții concrete pentru majorarea salariilor din educație, în contextul examinării proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

În timpul pauzelor, profesorii au ridicat foi albe, ca simbol al demnității profesionale, și au citit articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil. Acțiunile au avut loc simultan în școli și licee din Chișinău și din alte localități ale țării, iar mesajele de susținere au fost făcute publice pe rețelele de socializare.

Sindicatele din educație afirmă că salariile profesorilor sunt afectate de inflație și rămân sub media pe economie, iar menținerea valorii de referință la același nivel în bugetul pentru 2026 nu oferă o majorare salarială reală și reduce atractivitatea profesiei didactice.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a exprimat solidaritatea cu angajații din sistemul educațional, subliniind caracterul legitim al revendicărilor.

„Educația este un domeniu strategic pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar investiția în oameni, prin salarii decente și politici salariale corecte, nu este o opțiune, ci o obligație a statului”, a declarat CNSM.

Federația Sindicală a Educației și Științei, organizatoarea protestului, avertizează că lipsa unor decizii clare privind salarizarea afectează stabilitatea sistemului și calitatea procesului educațional.

În același timp, la Parlament au avut loc consultări publice pe marginea proiectului bugetului de stat pentru anul 2026, unde reprezentanții sindicatelor au cerut ajustarea valorii de referință și creșteri salariale reale pentru cadrele didactice.