Declaraţie: Aderarea Moldovei la UE, element esenţial al continuării reformelor şi al speranţei într-un viitor mai bun

Perspectiva „concretă” de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene.

De asemenea, România va continua să acorde sprijin „robust și constant” în cadrul demersurilor care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova, se arată într-o declaraţie comună a Parlamentelor României şi Republicii Moldova, întrunite sâmbătă la Chişinău, într-o şedinţă comună.

„Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale”, se mai arată în declaraţia comună de la Chişinău.

În acelaşi timp, parlamentele naţionale ale celor două ţări salută „modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina”.

„Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății”.

Declaraţia comună mai face referire la „hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului”.

#declaratie #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.