Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Mesaj încurajator! Dan Barna: Viitorul acestei părţi de Europă este al nostru, al cetăţenilor din Moldova şi România

Mesaj încurajator! Dan Barna: Viitorul acestei părţi de Europă este al nostru, al cetăţenilor din Moldova şi România

18 Iun. 2022, 21:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2022, 21:17 // Actual //  bani.md

Dan Barna, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a declarat, sâmbătă, la şedinţa comună a Parlamentelor Republicii Moldova şi României, că viitorul acestei părţi de Europă este al nostru, al cetăţenilor din Moldova şi România, împreună. În Parlamentul României şi în Parlamentul European aţi avut şi veţi avea în noi întotdeauna un prieten, a mai spus el.

”Viitorul acestei părţi de Europă este al nostru, al cetăţenilor din Moldova şi România. Împreună. Întâlnirea anterioară cu Maia Sandu la Chişinău a fost când ea era prim-ministru şi lupta să facă faţă unor forţe pro ruse care aveau ca obiectiv să ţină ţara departe de proiectul european. Am reîntâlnit-o astăzi la şedinţa comună a Parlamentelor Republicii Moldova şi României ca un preşedinte puternic, susţinut de cetăţeni, care împlineşte cu eleganţă, graţie şi forţă destinul european al ţării sale”, a transmis Barna.

”Astăzi s-a făcut un pas important spre acea unitate şi spre acel vis de România şi Moldova împreună în Uniunea Europeană”, a precizat deputatul USR.

Barna i-a felicitat pe cetăţenii Moldovei pentru lecţia de umanitate pe care au dat-o întregii lumi după debutul invaziei ruse în Ucraina. Nicio altă ţară nu a avut de-a face cu un val de refugiaţi atât de mare raportat la populaţie.

”E o lecţie care, vă asigur, a fost remarcată în toate colţurile lumii. În astfel de vremuri se măsoară caracterul oamenilor şi cred că noi, cei din estul continentului, am trecut cu brio acest examen. Curajul ucrainenilor, omenia moldovenilor, hotărârea românilor sau a polonezilor de a face tot ce ţine de ei pentru a face faţă acestor vremuri întunecate, nu pot fi puse la îndoială”, a spus Dan Barna în discurs.

El a precizat că ”e nevoie de ceva mai mult decât caracterul fiecăruia în parte”. ”Avem nevoie de pragmatism, acţiune politică inteligentă şi hotărâre. Şi asta facem acum, aici împreună, în această Şedinţă Solemnă prin care generaţia noastră contribuie semnificativ la fila sa de istorie”.

Dan Barna a mai spus că reprezintă în legislativul României un partid a cărui misiune este aceea de a avansa o agendă fermă pro-europeană şi pro-atlantică.

”Ca urmare, sprijinirea Republicii Moldova e una dintre principalele noastre preocupări. Ne-am folosit constant de resursele şi influenţa de care dispunem şi la Bucureşti şi la Bruxelles pentru a spune partenerilor noştri occidentali că locul Moldovei este alături de România în structuri construite pentru a asigura prosperitatea şi un viitor mai bun. Ce e sigur e că în Parlamentul României şi în Parlamentul European aţi avut şi veţi avea în noi întotdeauna un prieten. Uniunea Salvaţi România este, dacă vreţi, şi un partid al oamenilor născuţi pe această parte a Prutului. Şi lucrul ăsta nu se va schimba”, a menţionat el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.