Deconectări de curent în Republica Moldova - planul pentru gestionarea deficitului de energie

Sectorul electroenergetic al Republicii Moldova se află într-o perioadă dificilă, iar pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică în fața incertitudinii contextului energetic actual, ÎCS Premier Energy Distribution SA a anunțat implementarea unui program de deconectări planificate. Măsura face parte din Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 820, și este o reacție la starea de urgență instituită pe întreg teritoriul țării începând cu 16 decembrie pentru o perioadă de 60 de zile, anunță ce la mai mare operator de distribuție a energiei electrice Premier Energy.

Programul de întreruperi va fi aplicat doar în cazul unui deficit de putere în sistemul energetic și va fi ajustat în funcție de severitatea și durata deficitului. Conform autorităților, întreruperile vor fi realizate într-un mod nediscriminatoriu și proporțional, avându-se în vedere excluderea consumatorilor de importanță vitală din acest program.

„În cazul în care se vor înregistra întreruperi, consumatorii vor fi informați în avans cu privire la data, ora și durata acestora, prin intermediul canalelor de comunicare ale operatorului și prin email. Recomandăm consumatorilor să se aboneze pentru a primi aceste notificări”, a precizat compania.

De asemenea, autoritățile au avertizat că există riscuri de întreruperi necontrolate ale energiei electrice din cauza deficitului de putere din sistemul comun Ucraina-Republica Moldova. În acest sens, Premier Energy Distribution SA monitorizează situația și colaborează cu autoritățile centrale pentru a adopta măsuri rapide și eficiente, minimizând impactul crizei asupra consumatorilor finali.

Pentru a fi la curent cu eventualele întreruperi de curent, consumatorii sunt îndemnați să își furnizeze datele de email pe pagina web a operatorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curemt #deconectare #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.