Deficitul comercial al Moldovei în 2023 înregistrează o scădere cu 5,4% față de anul precedent

Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, deficitul comercial al Republicii Moldova pentru anul 2023 a înregistrat o scădere cu 5,4% în comparație cu anul anterior, totalizând 4,6 miliarde de dolari. Această reducere se traduce prin diminuarea deficitului cu 261,8 milioane de dolari în 2023.

Analiza detaliată a cifrelor arată că în luna decembrie 2023, deficitul comercial al Moldovei a însumat 498,7 milioane de dolari, reflectând o creștere de 39,3% față de luna precedentă. Cu toate acestea, în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, deficitul din decembrie 2023 este mai mic cu 5,3%.

În ceea ce privește structura deficitului comercial pe partenerii de tranzacții, raportul BNS indică faptul că în 2023, deficitul comercial al Moldovei cu țările Uniunii Europene a scăzut cu 15,7%, ajungând la 1,54 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial cu țările CSI a înregistrat o scădere semnificativă de 37,6%, ajungând la 712,8 milioane de dolari, în timp ce cu alte state a crescut cu 23,7%, ajungând la 2,37 miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a deficitului comercial a fost înregistrată în comerțul cu China, cifrându-se la 1,01 miliarde de dolari, în creștere cu 7,7% față de anul precedent. Alte țări cu care Moldova a înregistrat deficite semnificative sunt Turcia, Ucraina și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#comert #deficit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.