Lovitură dură producătorilor autohtoni de la Ministerul Economiei! Slusari: Moldova nu are nevoie de așa ministru!

24 Ian. 2022, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2022, 11:29 // Actual //  bani.md

Ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru  Slusari, vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr, cere demisia ministrului Economiei, Sergiu Gaibu. Alexandru Slusari acuză ministerul Economiei de „luptă cu producătorii autohtoni” și susține că sub paravanul unui proiect „a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone”

 Ministerul Economiei a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone. Acest lucru se întâmplă în situația când pentru 11 luni ale anului 2021 avem cifra anti record al deficitului balanței comerciale de 3,6 miliarde de dolari. Adică, cu această sumă uriașă importul depășește exportul. Când industria alimentară nu a primit niciun bănuț de compensare la creșterea exponențială a tarifului la gaz, spre deosebire de țările UE și Ucraina. Am ajuns să vedem cum Ministerul Economiei al Moldovei se luptă cu producătorii autohtoni! De remarcat că ministerul probabil conștientizează că procedează urât și încearcă să anuleze facilitatea pentru ramura agroalimentară în formă foarte perfidă și camuflată la maxim. Totul se face sub paravanul unui proiect, care conceptual reabilitează legea Platformei DA cu plafonarea apetiturilor supermarketurilor și facilitarea accesului pe rafturi a producătorilor autohtoni.

Da-da, stimați cetățeni, este vorba de acea lege, nepromulgată de doamna Președinte 9 luni în urmă sub presiunea magnaților din comerț. Iată acum Ministerul economiei vine cu un proiect teoretic similar, întrucât nu poate ignora faptul și argumentul nostru, precum că limitarea intereselor magazinelor mari corespunde perfect Directivei Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind combaterea practicilor comerciale neloiale și nu contravine Acordului de Asociere, așa cum insista nu știu de ce doamna Sandu. Doar că există două probleme ascunse în cadrul acestui proces.

Capcanele proiectului

În primul rând, proiectul propus conține mai multe capcane cu formulări ambigue și dacă rămâne în redacția propusă, o să lase supermarketurilor o marjă largă de manevre pentru discriminarea continuă a furnizorilor agroalimentari. În plus , la final, prin ultima propoziția se propune abrogarea normei cu minimum 50 % pentru producători autohtoni. Bravo, Ministerul Economiei! Probabil, modelul economic al guvernării este axat în continuare pe importuri și urmărește scopuri de scurtă durată, legate de încasări mai mari în buget de la import. Mare treabă că industria autohtonă agroalimentară falimentează sub presiunea businessului din alte țări, care este puternic susținut de statele lor. Că este riscul enorm ca zeci de mii de oameni să rămână șomeri și să suplinească în curând diaspora noastră. Nu înțeleg pentru ce Moldova are nevoie de așa ministru, care nu este capabil să privească cu doi pași înainte și nu are verticalitate pentru promovarea intereselor producătorilor autohtoni”, a scris Slusari pe paina sa de facebook.

În replică, pentru www.unimedia.md, ministrul dezminte informațiile. „La 16.11.2021, Ministerul Economiei a publicat anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.

Inițierea elaborării proiectului este dictată de solicitările parvenite din partea asociațiilor de profil (producători/procesatori dar și a comercianților), privind eliminarea practicilor neloiale din comerțul interior. Astfel, Ministerul Economiei a inițiat transpunerea Directivei 2019/633 în cadrul normativ intern, care face parte din aquis-ul comunitar pe această dimensiune de interes.

Directiva se bazează pe dezideratul abordării inclusive și echidistante a subiectului ce ține de protecția participanților la comerțul interior împotriva practicilor comerciale neloiale. Ministerul Economiei a organizat platforme de dialog multiple între părțile interesate și a discutat toate propunerile parvenite din partea tuturor grupurilor de interes. Proiectul de lege este elaborat ținându-se cont de propunerile susținute de majoritatea agenților economici discutate și analizate pe larg, de acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte, principiile Organizației Mondiale a Comerțului, principiile de echidistanță și proporționalitate, prezervarea principiilor de piață și competiție liberă.

„Ministrul Gaibu premeditat se ascunde după angajamentele internaționale”

Atât Asociațiile de business, cât și Camera de Comerț și Industrie și Ministerul Economiei recunosc importanța relațiilor economice internaționale, importanța asigurării parteneriatelor durabile cu țările vecine, țările UE și țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului. Este important ca Republica Moldova să respecte angajamentele internaționale și să nu pună sub risc aceste relații, fără de care este imposibilă creșterea economică și socială a țării. Este incontestabil faptul că acele norme care contravin acordurilor internaționale, dar și bunelor practici trebuie să fie eliminate din cadrul normativ național.

Drept consecință este imperativă eliminarea normei ce contravine Art. III (paragraful 4) din GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) al Organizației Mondiale a Comerțului care stabilește: Produselor de pe teritoriul oricărei părți contractante importate pe teritoriul oricărei alte părți contractante li se va acorda un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine națională în ceea ce privește toate legile, reglementările și cerințele care afectează vânzarea lor internă, oferirea spre vânzare, cumpărare, transport, distribuție sau utilizare….”, susține instituția.

Alexandru Slusari, crede însă că ministrul Gaibu premeditat se ascunde după angajamentele internaționale, ignorând realitatea economică în țara.

În primul rând, domnul ministru vorbește semi adevărul, când face trimiterea la normele Organizației Mondiale de Comerț. Acordul de la Marakesh din 15 aprilie 1994 prevede un șir de derogări de la principiul nediscriminării importului. Se permite autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare de a promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei naţionale, şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. Se admit temporar restricții cantitative (sau alte măsuri netarifare cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar pereclita producția internă sau scopul dea a contribui la echilibrarea balanței de plăți.

Oare nu avem noi problema cu balanța de plată cu anti record negativ de 3,6 miliarde de dolari? Oare nu este periclitată industria noastră alimentară, când în fiecare tonă de carne sau de lapte, importate din țările dezvoltate, ponderea subvențiilor de stat este aproximativ 40 % ?

Agricultura asigură 60% din locurile de muncă din Republica Moldova 

Agricultura și industria alimentară asigură aproximativ 60 % de locuri de muncă din țara, ținând cont și de gospodăriile țărănești individuale. Față de ei domnul ministru nu are angajamente ? Față de satele noastre, unde ramura agroalimentară rămâne principalul pilon economic, nu aveți niște obligațiuni ?

Însă ministrul economiei, în loc să demonstreze perseverența, verticalitatea și patriotism și să folosească prevederile acordurilor internaționale în beneficiul producătorilor autohtoni, preferă să rămână la cheremul importatorilor. În loc să convingă alături de alți miniștrii pe partenerii externi că măsurile temporare de protejare a unor sectoare ale economiei sunt vitale pentru supraviețuirea socială a Moldovei , ministru în mod ultimativ spune asociațiilor producătorilor că legea cu 50 % va fi anulată și acest subiect nici nu se discută.

Domnule ministru, plecați mai repede ! Sunt sigur că undeva în cadrul unei asociației importatorilor deja este pregătit un loc călduț pentru dumneavoastră”, a mai precizat  Alexandr Slusari pe contul său de facebook.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.