Lovitură dură producătorilor autohtoni de la Ministerul Economiei! Slusari: Moldova nu are nevoie de așa ministru!

Ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr, cere demisia ministrului Economiei, Sergiu Gaibu. Alexandru Slusari acuză ministerul Economiei de „luptă cu producătorii autohtoni” și susține că sub paravanul unui proiect „a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone”

Ministerul Economiei a inițiat anularea normei legale, care prevede prezența obligatorie pe rafturi a cel puțin 50% de produse agroalimentare autohtone. Acest lucru se întâmplă în situația când pentru 11 luni ale anului 2021 avem cifra anti record al deficitului balanței comerciale de 3,6 miliarde de dolari. Adică, cu această sumă uriașă importul depășește exportul. Când industria alimentară nu a primit niciun bănuț de compensare la creșterea exponențială a tarifului la gaz, spre deosebire de țările UE și Ucraina. Am ajuns să vedem cum Ministerul Economiei al Moldovei se luptă cu producătorii autohtoni! De remarcat că ministerul probabil conștientizează că procedează urât și încearcă să anuleze facilitatea pentru ramura agroalimentară în formă foarte perfidă și camuflată la maxim. Totul se face sub paravanul unui proiect, care conceptual reabilitează legea Platformei DA cu plafonarea apetiturilor supermarketurilor și facilitarea accesului pe rafturi a producătorilor autohtoni.

Da-da, stimați cetățeni, este vorba de acea lege, nepromulgată de doamna Președinte 9 luni în urmă sub presiunea magnaților din comerț. Iată acum Ministerul economiei vine cu un proiect teoretic similar, întrucât nu poate ignora faptul și argumentul nostru, precum că limitarea intereselor magazinelor mari corespunde perfect Directivei Parlamentului European din 17 aprilie 2019 privind combaterea practicilor comerciale neloiale și nu contravine Acordului de Asociere, așa cum insista nu știu de ce doamna Sandu. Doar că există două probleme ascunse în cadrul acestui proces.

Capcanele proiectului

În primul rând, proiectul propus conține mai multe capcane cu formulări ambigue și dacă rămâne în redacția propusă, o să lase supermarketurilor o marjă largă de manevre pentru discriminarea continuă a furnizorilor agroalimentari. În plus , la final, prin ultima propoziția se propune abrogarea normei cu minimum 50 % pentru producători autohtoni. Bravo, Ministerul Economiei! Probabil, modelul economic al guvernării este axat în continuare pe importuri și urmărește scopuri de scurtă durată, legate de încasări mai mari în buget de la import. Mare treabă că industria autohtonă agroalimentară falimentează sub presiunea businessului din alte țări, care este puternic susținut de statele lor. Că este riscul enorm ca zeci de mii de oameni să rămână șomeri și să suplinească în curând diaspora noastră. Nu înțeleg pentru ce Moldova are nevoie de așa ministru, care nu este capabil să privească cu doi pași înainte și nu are verticalitate pentru promovarea intereselor producătorilor autohtoni”, a scris Slusari pe paina sa de facebook.

În replică, pentru www.unimedia.md, ministrul dezminte informațiile. „La 16.11.2021, Ministerul Economiei a publicat anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.

Inițierea elaborării proiectului este dictată de solicitările parvenite din partea asociațiilor de profil (producători/procesatori dar și a comercianților), privind eliminarea practicilor neloiale din comerțul interior. Astfel, Ministerul Economiei a inițiat transpunerea Directivei 2019/633 în cadrul normativ intern, care face parte din aquis-ul comunitar pe această dimensiune de interes.

Directiva se bazează pe dezideratul abordării inclusive și echidistante a subiectului ce ține de protecția participanților la comerțul interior împotriva practicilor comerciale neloiale. Ministerul Economiei a organizat platforme de dialog multiple între părțile interesate și a discutat toate propunerile parvenite din partea tuturor grupurilor de interes. Proiectul de lege este elaborat ținându-se cont de propunerile susținute de majoritatea agenților economici discutate și analizate pe larg, de acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte, principiile Organizației Mondiale a Comerțului, principiile de echidistanță și proporționalitate, prezervarea principiilor de piață și competiție liberă.

„Ministrul Gaibu premeditat se ascunde după angajamentele internaționale”

Atât Asociațiile de business, cât și Camera de Comerț și Industrie și Ministerul Economiei recunosc importanța relațiilor economice internaționale, importanța asigurării parteneriatelor durabile cu țările vecine, țările UE și țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului. Este important ca Republica Moldova să respecte angajamentele internaționale și să nu pună sub risc aceste relații, fără de care este imposibilă creșterea economică și socială a țării. Este incontestabil faptul că acele norme care contravin acordurilor internaționale, dar și bunelor practici trebuie să fie eliminate din cadrul normativ național.

Drept consecință este imperativă eliminarea normei ce contravine Art. III (paragraful 4) din GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) al Organizației Mondiale a Comerțului care stabilește: Produselor de pe teritoriul oricărei părți contractante importate pe teritoriul oricărei alte părți contractante li se va acorda un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine națională în ceea ce privește toate legile, reglementările și cerințele care afectează vânzarea lor internă, oferirea spre vânzare, cumpărare, transport, distribuție sau utilizare….”, susține instituția.

Alexandru Slusari, crede însă că ministrul Gaibu premeditat se ascunde după angajamentele internaționale, ignorând realitatea economică în țara.

În primul rând, domnul ministru vorbește semi adevărul, când face trimiterea la normele Organizației Mondiale de Comerț. Acordul de la Marakesh din 15 aprilie 1994 prevede un șir de derogări de la principiul nediscriminării importului. Se permite autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare de a promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei naţionale, şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. Se admit temporar restricții cantitative (sau alte măsuri netarifare cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar pereclita producția internă sau scopul dea a contribui la echilibrarea balanței de plăți.

Oare nu avem noi problema cu balanța de plată cu anti record negativ de 3,6 miliarde de dolari? Oare nu este periclitată industria noastră alimentară, când în fiecare tonă de carne sau de lapte, importate din țările dezvoltate, ponderea subvențiilor de stat este aproximativ 40 % ?

Agricultura asigură 60% din locurile de muncă din Republica Moldova

Agricultura și industria alimentară asigură aproximativ 60 % de locuri de muncă din țara, ținând cont și de gospodăriile țărănești individuale. Față de ei domnul ministru nu are angajamente ? Față de satele noastre, unde ramura agroalimentară rămâne principalul pilon economic, nu aveți niște obligațiuni ?

Însă ministrul economiei, în loc să demonstreze perseverența, verticalitatea și patriotism și să folosească prevederile acordurilor internaționale în beneficiul producătorilor autohtoni, preferă să rămână la cheremul importatorilor. În loc să convingă alături de alți miniștrii pe partenerii externi că măsurile temporare de protejare a unor sectoare ale economiei sunt vitale pentru supraviețuirea socială a Moldovei , ministru în mod ultimativ spune asociațiilor producătorilor că legea cu 50 % va fi anulată și acest subiect nici nu se discută.

Domnule ministru, plecați mai repede ! Sunt sigur că undeva în cadrul unei asociației importatorilor deja este pregătit un loc călduț pentru dumneavoastră”, a mai precizat Alexandr Slusari pe contul său de facebook.

#produse #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.