Moldovenii au dat de gustul vieții în credit. Zilnic s-au împrumutat cu 33,3 mil. de lei în 2021

În 2021, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere fără precedent a creditelor acordate populației și businessului. Creșterea din 2021 a fost de 13 miliarde de lei. Cea mai mare creștere au avut-o împrumuturile bancare, cu 10,7 miliarde de lei. Cele nebancare au crescut cu 2,2 miliarde de lei – cele nebancare, potrivit declarației din emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a economistului Veaceslav Ioniță.

Volumul total al creditelor acordate economiei Republicii Moldova a ajuns la aproape 70 de miliarde de lei: 56,4 miliarde de lei este volumul creditelor bancare și de 12,8 miliarde de lei –nebancare. Recordul precedent la creditarea economiei de către sectorul financiar a fost atins în 2014, când creditele au ajuns la 51,6 miliarde de lei. „Gradul de împovărare al moldovenilor a crescut lunar, în 2021, cu peste un miliard de lei. Această creștere a poverii datoriilor este cea mai mare din istoria Republicii Moldova. Dublu față de anii precedenți. A fost ceva similar în anul 2013, dar incomparabil cu anul 2021”, a spus expertul.

În ceea ce priveșre volumul creditelor oferite, raportat de Produsul Intern Brut (PIB), economistul a declarat că recordul a fost în 2014. Volumul creditelor reprezenta 39% din PIB. În prezent, chiar dacă sunt aproape 70 de miliarde de lei, raportat la PIB – reprezintă 29%. „Economia Republicii Moldova ar fi bine să aibă un grad de creditare în jur de 60%. E de două ori mai puțin decât ceea ce am avea nevoie. Jaful bancar din 2014 a dus la prăbușirea a tot ce înseamnă creditarea economiei naționale și ne va lua încă cel puțin cinci ani ca să ajungem la nivelul din 2014”, a declarat economistul.

În prezent, afirmă analistul economic, continuă să fie înregistrat un surplus de lichidități în sistemul bancar, fenomen care se atestă al 8-lea an consecutiv. Volumul depozitelor bancare în 2021 a ajuns la 90 de miliarde de lei, cu peste 10 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2020 și cu 34 de miliarde de lei mai mult decât volumul celor acordate. Totuși, remarcă analistul economic, după opt ani de creștere continuă a surplusului de lichidități, în 2021 acesta a înregistrat pentru prima dată o reducere nesemnificativă, dar promițătoare.

Veaceslav Ioniță a menționat că în 2021, cele mai multe credite bancare, în sumă de 3,5 miliarde de lei, au fost acordate pentru procurarea și construcția de imobile; 3 miliarde de lei au fost luate pentru consum; iar 1,39 miliarde de lei pentru comerț. Totodată, 0,54 miliarde de lei au fost accesate de către mediul de afaceri nebancar; 0,40 miliarde de lei – de către sectorul de construcții, iar 1,83 de miliarde de lei de către alte domenii. „Practic credite pentru dezvoltare de afaceri nu avem. A crescut puternic creditarea în 2021, dar a crescut din contul creditării populației și al consumului, mai puțin a celor investiționale”, a menționat Veaceslav Ioniță.

#volum #record #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că un studiu preliminar de fezabilitate pentru construcția unui tronson de cale ferată electrificată, cu ecartament european, între Chișinău și Ungheni, va fi elaborat până la finalul acestui an.

Această decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului de conducere pentru integrarea sistemelor de transport UE-Ucraina-Moldova, care a avut loc la Košice, Slovacia. La întâlnire au participat secretarul de stat al ministerului, Mircea Păscăluță, alături de reprezentanți din Ucraina, România, alte state membre UE și ai Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-au discutat proiectele actuale și viitoare finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investițiile în transporturi, reformele din sectorul feroviar și extinderea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Participanții au subliniat necesitatea de a spori capacitatea de tranzitare a încărcăturilor ucrainene pe calea ferată.

Un punct important pe agenda discuțiilor a fost proiectul privind construcția unui coridor feroviar electrificat Chișinău-Ungheni cu ecartament european. A fost menționat că, cu sprijinul JASPERS, serviciul de consultanță tehnică al Băncii Europene de Investiții, se va elabora până la finalul anului un studiu de prefezabilitate pentru acest proiect, care va include și elemente de design conceptual.

În timpul reuniunii, reprezentanți din Ungaria, Polonia și Slovacia au prezentat etapele de dezvoltare a rețelelor feroviare europene și modelele de finanțare utilizate. De asemenea, s-au discutat eforturile continue de reabilitare a infrastructurii rutiere și progresul proiectelor de reabilitare finanțate prin CEF 2022.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat importanța unei noi abordări în introducerea și utilizarea proiectelor bazate pe o viziune regională amplă și cooperarea între parteneri.