Depozitul de gaz care ar salva Moldova de mâna „despotului” de la Kremlin costă peste jumătate de miliard de euro

30 Dec. 2021, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Dec. 2021, 12:34 // Actual //  bani.md

Republica Moldova intenționează să-și asigure securitatea energetică prin depozitarea gazelor în perioada caldă a anului. Autoritățile de la Chișinău iau în calcul, inclusiv, construcția unui depozit pe teritoriul Republicii Moldova. Vadim Veban, președintele Moldovagaz susține că un astfel de depozit costă foarte mulți bani.

Haideți să așteptăm studiile de prefezabilitate ale Ministerului Infrastructurii. Eu cunosc despre studiile din 2009. Pe teritoriul Republicii Moldova trebuie de forat 1000 de sonde în zona Cantemir, Victorovca unde sunt câmpurile de producție. Or, costul unui astfel de depozit este de peste 500 mil. euro ”, a declarat Ceban într-un interviu pentru Unimedia.

Potrivit lui, pentru a începe procesul de depozitare a gazelor e nevoie de reguli clare.

Trebuie să avem reguli clare de balansare, echilibrare, reguli de funcționare a pieței de echilibrare. Or, toate acestea să fie puse la punct și după să existe obligația prin lege ca fiecare furnizor să poată depozita. (…) În primul rând trebuie să avem surse de unde să luăm gazul. Or, toți trebuie să înțeleagă că aceste costuri vor fi incluse în tarif. Până la 10% sunt costurile de depozitare. De exemplu, Moldovagaz, în 2020 a depozitat 50 mil. metru cubi în Ucraina pe care i-a utilizat în martie și aprilie”, a menționat Ceban.

Autoritățile au declarat în repetate rânduri că intenționează să depoziteze gaze naturale în România sau Ucraina în funcție de cost. Și acest lucru urmează să se întâmple în perioada caldă a anului când prețurile la gazele naturale se vor duce în jos.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.