92 de start-upuri conduse de femei vor primi finanțare din partea statului. Domeniile în care vor lansa afaceri

Astăzi, 30 decembrie 2o21, Comitetul de Supraveghere al Programului „Femei în Afaceri”, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a aprobat finanțarea nerambursabilă a 92 de start-upuri conduse de femei. Astfel, 92 de femei din 24 de raioane ale republicii, vor primi finanțare nerambursabilă din partea statului pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri.

Valoarea totală a granturilor va constitui 11,46 milioane de lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 16,5 milioane de lei și va contribui la crearea sau menținerea a 285 locuri de muncă. La cel de-al VIII-lea Apel de proiecte investiționale au fost depuse în format online 277 de aplicații ale companiilor conduse de femei de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, o parte din companiile selectate pentru finanțare vor dezvolta afaceri inovative: reciclarea obiectelor uzate; fabricarea de dispozitive, aparate și instrumente medicale stomatologice (proteze, coronițe dentare, etc.); producerea de sucuri din plante cerealiere (pe suc de iarbă de grâu congelat și preambalat); cultivarea condimentelor, plantelor aromatice (cultivarea șofranului); conservarea fructelor și legumelor (criogenarea); prestarea serviciilor de învățământ specializat pe cursul soroban și aritmetică mentală.

Potrivit informațiilor, 59% din afacerile selectate pentru finanțare vor activa în mediul rural, iar pentru 6 companii contribuția proprie în valoare de 10% va fi acoperită de Organizația Internațională a Muncii, în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare din raioanele Cantemir și Căușeni.

Cele mai multe afaceri, circa 50% vor fi lansate în domeniile: servicii fotografice și cinematografice; servicii educaționale; contabilitate și consultanță; învățământ în domeniul sportiv; activități de producere și difuzare a programelor de televiziune; întreținerea și repararea autovehiculelor; servicii în domeniul de sănătate și asistență socială; întremare a sănătății în cadrul unei saline artificiale; etc.). 33% își vor desfășura activitatea în industria prelucrătoare (fabricarea de mobilă, a jucăriilor din lemn; prelucrarea fructelor și legumelor; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și accesorii; industria alimentară/ fabricarea produselor de panificație, a pastelor și condimentelor; construcția acoperișurilor și sistemelor de scurgere; fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; etc.), iar 16 la sută sunt din agricultură și zootehnie (creșterea legumelor în seră; apicultură; cultivarea plantelor aromatice, medicinale; fermă de porcine).

#odimm #femei #finanțare #start-up #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.