Deputații ruși au adoptat o lege care îi permite lui Putin încă două mandate de președinte

Deputații ruși au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidențiale, ceea ce deschide calea pentru o potențială rămânere a sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

Legea fost adopptată pentru a pune „legislația electorală în acord cu noile norme ale Constituției”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituțional din vara lui 2020, scrie AGERPRES.

Un amendament controversat votat la referendum permite menținerea la putere a președintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.

Limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricție nu se aplică celor care ocupau postul de șef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituției”, se arată în textul votat de deputați, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.

Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, instalându-l la Kremlinul pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales președinte în 2012.

Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituție principii conservatoare susținute de președinte – credința în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat și femeie, educația patriotică -, precum și garanții sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfășurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriașă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranității poporului rus.

#mandat #lege #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.