Deputații ruși au adoptat o lege care îi permite lui Putin încă două mandate de președinte

24 Mart. 2021, 15:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Mart. 2021, 15:15 // Actual //  MD Bani

Deputații ruși au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidențiale, ceea ce deschide calea pentru o potențială rămânere a sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

Legea fost adopptată pentru a pune „legislația electorală în acord cu noile norme ale Constituției”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituțional din vara lui 2020, scrie AGERPRES.

Un amendament controversat votat la referendum permite menținerea la putere a președintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.

Limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricție nu se aplică celor care ocupau postul de șef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituției”, se arată în textul votat de deputați, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.

Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, instalându-l la Kremlinul pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales președinte în 2012.

Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituție principii conservatoare susținute de președinte – credința în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat și femeie, educația patriotică -, precum și garanții sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfășurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriașă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranității poporului rus.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!