Deputații ruși au adoptat o lege care îi permite lui Putin încă două mandate de președinte

Deputații ruși au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidențiale, ceea ce deschide calea pentru o potențială rămânere a sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

Legea fost adopptată pentru a pune „legislația electorală în acord cu noile norme ale Constituției”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituțional din vara lui 2020, scrie AGERPRES.

Un amendament controversat votat la referendum permite menținerea la putere a președintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.

Limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricție nu se aplică celor care ocupau postul de șef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituției”, se arată în textul votat de deputați, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.

Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, instalându-l la Kremlinul pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales președinte în 2012.

Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituție principii conservatoare susținute de președinte – credința în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat și femeie, educația patriotică -, precum și garanții sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfășurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriașă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranității poporului rus.

#mandat #lege #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.