Deputații ruși au adoptat o lege care îi permite lui Putin încă două mandate de președinte

Deputații ruși au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidențiale, ceea ce deschide calea pentru o potențială rămânere a sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP.

Legea fost adopptată pentru a pune „legislația electorală în acord cu noile norme ale Constituției”, conform site-ului camerei superioare a Parlamentului rus, vine după referendumul constituțional din vara lui 2020, scrie AGERPRES.

Un amendament controversat votat la referendum permite menținerea la putere a președintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.

Limita de două mandate consecutive va exista în continuare, dar „această restricție nu se aplică celor care ocupau postul de șef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituției”, se arată în textul votat de deputați, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.

Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârșitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008, instalându-l la Kremlinul pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev. După un interludiu de patru ani, el a fost reales președinte în 2012.

Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituție principii conservatoare susținute de președinte – credința în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat și femeie, educația patriotică -, precum și garanții sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfășurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriașă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranității poporului rus.

#mandat #lege #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.