Deși e legată ombilical de Rusia enclava lui Krasnoselski e dependentă de exporturile în Moldova și UE

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

Pentru comparație, exportul de produse din metal în anul 2021 a fost de 432 milioane dolari, iar în 2022 cifra s-a redus la jumătate – 244,2 milioane dolari.

Principale destinații ale exporturilor regiunii transnistrene au fost Republica Moldova și Uniunea Europeană – 301,2 milioane dolari și 261,6 milioane dolari. Este vorba de trei pătrimi din totalul exporturilor.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.