Deși e legată ombilical de Rusia enclava lui Krasnoselski e dependentă de exporturile în Moldova și UE

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

Pentru comparație, exportul de produse din metal în anul 2021 a fost de 432 milioane dolari, iar în 2022 cifra s-a redus la jumătate – 244,2 milioane dolari.

Principale destinații ale exporturilor regiunii transnistrene au fost Republica Moldova și Uniunea Europeană – 301,2 milioane dolari și 261,6 milioane dolari. Este vorba de trei pătrimi din totalul exporturilor.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu data de 2 martie, Sistemul de Intrare/Ieșire al Uniunii Europene (EES) devine operațional în mai multe puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, ceea ce înseamnă reguli noi pentru cetățenii statelor din afara UE care călătoresc în spațiul european pentru șederi scurte.

Sistemul va fi activ la punctele Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Prin intermediul EES, autoritățile vor înregistra automat data și locul fiecărei intrări și ieșiri din Uniunea Europeană, vor colecta date alfanumerice și biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – și vor calcula durata legală de ședere, care nu poate depăși 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

La prima trecere a frontierei după activarea sistemului, călătorilor li se vor preleva datele biometrice și va fi creat un dosar electronic individual. La intrările ulterioare, verificările se vor face automat, ceea ce ar trebui să reducă timpul de așteptare în punctele de frontieră.

Sistemul este deja funcțional în alte puncte de trecere, precum Costești–Stânca, Giurgiulești–Galați, Cahul–Oancea și Lipcani–Rădăuți Prut, unde a fost implementat etapizat începând cu toamna anului 2025.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, noile reguli se aplică celor care călătoresc în baza pașaportului biometric moldovenesc. În schimb, persoanele care dețin și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului Schengen și folosesc documentul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil.