Deși e legată ombilical de Rusia enclava lui Krasnoselski e dependentă de exporturile în Moldova și UE

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

Pentru comparație, exportul de produse din metal în anul 2021 a fost de 432 milioane dolari, iar în 2022 cifra s-a redus la jumătate – 244,2 milioane dolari.

Principale destinații ale exporturilor regiunii transnistrene au fost Republica Moldova și Uniunea Europeană – 301,2 milioane dolari și 261,6 milioane dolari. Este vorba de trei pătrimi din totalul exporturilor.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.