Deși e legată ombilical de Rusia enclava lui Krasnoselski e dependentă de exporturile în Moldova și UE

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

Pentru comparație, exportul de produse din metal în anul 2021 a fost de 432 milioane dolari, iar în 2022 cifra s-a redus la jumătate – 244,2 milioane dolari.

Principale destinații ale exporturilor regiunii transnistrene au fost Republica Moldova și Uniunea Europeană – 301,2 milioane dolari și 261,6 milioane dolari. Este vorba de trei pătrimi din totalul exporturilor.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla rusă a devenit în 2025 cea mai puternică valută din lume, apreciindu-se cu aproximativ 45% față de dolarul american și fiind tranzacționată în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, potrivit datelor Bloomberg. Este cel mai mare avans anual al monedei ruse din cel puțin 1994.

Evoluția are loc în pofida războiului în Ucraina, scăderii prețurilor la petrol și a noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Un rol important l-au avut cererea redusă de valută străină pe piața internă, ca urmare a sancțiunilor, dar și politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei, care a menținut dobânzile la niveluri foarte ridicate, stimulând economisirea în ruble.

Totodată, banca centrală și Ministerul Finanțelor au intervenit pe piață prin vânzări de valută și aur din Fondul Național de Bunăstare, pentru a compensa diminuarea veniturilor din energie. Chiar dacă în primele 11 luni ale anului veniturile din petrol și gaze au scăzut cu peste 20%, rubla se numără printre cele mai performante active globale în 2025.

Pe de altă parte, o rublă puternică pune presiune pe exportatori și asupra bugetului de stat, iar economiștii avertizează că această situație ar putea frâna creșterea economică. Banca Centrală a Rusiei estimează pentru acest an un avans al economiei de doar 0,5–1%, față de peste 4% înregistrat în 2024.