Destinația de lux care a devenit un coșmar pentru turiști. O familie va trebui să plătească 26.600 de dolari în plus

Renumit pentru plajele cu nisip fin, resorturile de lux și cumpărăturile scutite de taxe vamale, orașul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China s-a transformat într-un coșmar pentru 80.000 de turiști care au rămas blocați acolo, după ce autoritățile au impus un lockdown brusc din cauza cazurilor de Covid. Oamenii au reclamat că hotelurile au profitat de situație și au majorat prețurile. O familie a povestit că pentru șapte zile în plus de cazare va trebui să plătească încă 26.600 de dolari, scrie CNN.

Focarul de coronavirus a afectat peste 1.200 de oameni în Sanya, începând cu 1 august, iar virusul s-a răspândit și în zonele învecinate.

Având în vedere politica sa zero-Covid, China consideră că este vorba despre un focar major, așa că autoritățile din Sanya au închis în grabă orașul cu un milion de locuitori, inclusiv, aproximativ 80.000 de turiști.

Turiștii trebuie să prezinte cinci teste consecutive negative PCR, într-un interval de șapte zile, înainte de a li se permite să părăsească stațiunea.

În acest context, autoritățile au solicitat hotelierilor să ofere reduceri de 50% turiștilor rămași în carantină.

Cu toate acestea, o familie de 13 persoane trebuie să cheltuiască aproximativ 26.600 de dolari pentru o săptămână în plus la hotelul lor de cinci stele, inclusiv peste 100 de dolari de persoană pentru prânz și cină.

Și alți turiști blocați în Sanya au acuzat că unele hoteluri majorează prețurile pentru a profita de sejururile forțate.

Sâmbătă au fost anulate toate zborurile și trenurile cu program de plecare din Sanya, cunoscută sub denumirea de „Hawaii a Chinei”. Imaginile distribuite pe rețelele sociale arată haosul din aeroport în momentul în care pasagerii care urcaseră în avioane au fost obligați să coboare.

Pentru majoritatea turiștilor blocați, cea mai mare îngrijorare este dacă li se va da voie să plece după șapte zile.

China’s Hainan province suddenly went into lockdown, 80k travelers were detained. The funniest part is that many of them are tourists from Shanghai…

Sanya👇 #AmazingChina🥺 pic.twitter.com/zeqGeLHzsR

— Donna Wong💛🖤 (@DonnaWongHK) August 6, 2022

#hotel #lux #turisti #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.