Devieri tarifare de milioane la Moldovagaz! Parlicov ridică din umeri: tarifele ar putea scădea anul viitor

08 Nov. 2024, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2024, 09:52 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat în cadrul unei emisiuni la RLive că nu există o deviere tarifară de 700 de milioane de lei la Moldovagaz. Parlicov a subliniat că, în prezent, nu există motive pentru majorarea tarifelor la gaz și că ministerul se concentrează pe asigurarea achizițiilor de gaze pentru 2025.

„Așteptăm să se stabilizeze situația pe bursă și chiar ne așteptăm la o reducere a tarifului la metan,” a explicat Parlicov, indicând posibile scăderi de tarif în anul următor, pe măsură ce piața se așază.

Referindu-se la devierile tarifare, Parlicov a precizat că ele reprezintă diferențele acumulate în procesul de stabilire și ajustare a tarifelor în funcție de evoluția pieței. „Aceste devieri tarifare au loc permanent, dar din 1 ianuarie 2025, marile companii vor fi transferate pe piața liberă, conform legislației, iar aceste devieri nu vor mai afecta piața reglementată,” a menționat ministrul.

În context, Moldovagaz a raportat o deviere de aproximativ 700 de milioane de lei, ceea ce ar putea pune presiune pe tarife. În prezent, consumatorii achită 13,126 lei pe metru cub de gaz (inclusiv TVA), tarif ajustat ultima dată în mai 2024.

Potrivit lui Parlicov, tarifele nu vor fi modificate până la sfârșitul acestui an, decizia fiind în mâinile ANRE.

„Eu cred că tarifele vor rămâne aceleași până la finele anului, iar la începutul lui 2025 vom vedea cum vor evolua prețurile. Există posibilitatea ca tarifele să scadă,” a declarat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.