DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a comentat în termeni duri deplasarea oficialilor moldoveni, inclusiv a ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom. Tofilat susține că această acțiune reprezintă o capcană și o umilință pentru Republica Moldova, subliniind discrepanțele între discursul autorităților și acțiunile acestora pe tema gazelor.

„Luni de zile ni s-a spus despre «depolitizarea subiectului gazelor», că «am scăpat de dependența de gazele rusești», iar acum ministrul merge la Gazprom. Foarte «consecvent»!”, a declarat Tofilat. În opinia sa, această deplasare este inutilă și nu adresează problemele fundamentale ale sectorului energetic.

Tofilat a punctat trei subiecte majore discutate cu Gazprom, care ar fi fost evitate dacă autoritățile ar fi luat măsuri eficiente în prealabil.

Livrarea gazelor către regiunea transnistreană: Tofilat subliniază că deciziile referitoare la livrarea gazului în regiunea transnistreană sunt deja luate la Kremlin și că nu există nicio necesitate reală de a negocia cu Gazprom, având în vedere că aceștia nu vor lua decizii importante. El sugerează că în loc să discute cu Gazprom, autoritățile moldovenești ar trebui să planifice o reintegrare a regiunii și să fie pregătite pentru o eventuală criză energetică.
Datoria la gaz: Tofilat adaugă că datoria de 720 milioane de dolari către Gazprom este nejustificată, iar auditul internațional a confirmat acest lucru. Deși autoritățile moldovenești ar fi trebuit să ajungă la un acord amiabil sau să meargă în instanță pentru a rezolva disputa, Tofilat susține că Guvernul a preferat să negocieze direct cu Gazprom, o abordare care, în opinia sa, nu face decât să amâne rezolvarea situației.
Aprobarea Consiliului de Administrație al Moldovagaz: Tofilat consideră că blocajul în numirea unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz ar putea fi depășit doar prin instituirea unui management extern, pentru a forța Gazprom să accepte schimbările necesare. El a menționat că proiectul de lege pentru a rezolva această problemă nu a fost încă înregistrat, iar în acest context, Gazprom refuză să numească un nou Consiliu de Administrație.