DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar din Republica Moldova își continuă declinul. În perioada ianuarie–septembrie 2025, Căile Ferate din Moldova au transportat doar 232,7 mii de pasageri, cu 49,2% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Parcursul pasagerilor s-a redus, de asemenea, cu 34,9%, până la 26,1 milioane pasageri-km.

Situația este dificilă și pe segmentul de marfă, chiar dacă acesta rămâne relevant în structura transporturilor. Transportul feroviar, care deține 13,4% din totalul mărfurilor transportate în țară, a înregistrat scăderi de 1,3% la volume și 2,4% la parcurs.

Anterior, CFM anunța că toate cele 1.300 de vagoane sunt funcționale, iar cele 12 locomotive continuă să opereze pe rețeaua națională. Totuși, problemele financiare persistă. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei, iar diminuarea traficului de mărfuri continuă să afecteze veniturile companiei.

Criza financiară a dus la acumularea unor restanțe salariale de peste 100 milioane lei, însă autoritățile afirmă că perioada de achitare a datoriilor s-a redus de la nouă luni la patru.

În paralel, CFM a trecut printr-o restructurare: în luna septembrie numărul angajaților a fost redus de la 5.900 la 3.700, ceea ce reprezintă o diminuare de 37,3%, în special prin eliminarea funcțiilor auxiliare și pensionări. Fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 milioane la 35 milioane lei lunar.