DEX economic. Ce este antreprenoriatul social? De ce să lansezi o afacere socială

Conceptul de Antreprenoriat Social a apărut în anii 1980, iar în ultima perioada acest tip de antreprenoriat a început a fi tot mai promovat și susținut atât la nivel local cât și internațional. În Republica Moldova, antreprenoriatul social este reglementat prin lege. Literatura de specialitate oferă mai multe definiții pentru sintagma „antreprenoriat social” și toate se rezumă la ideea că antreprenoriatul social rezolvă anumite probleme sociale.

Ce este antreprenoriatul social?

Conform Legii Nr. 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității. Așadar, antreprenoriatul social reprezintă soluții la probleme sociale, culturale sau de mediu, în domenii precum reducerea sărăciei, sănătate și dezvoltarea comunității.

Afacerile sociale sunt create cu scopul de a obține profit, dar și pentru a rezolva anumite probleme sociale. De asemenea, există afaceri sociale non-profit. De asemenea, potrivit articolului 36 al Legii 223 din 02-11-2017, antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

De ce să lansezi o afacere socială?

promovezi echitatea socială;
contribui la dezvoltarea societății si la ajutorarea mebrilor ei;
poți obține profit și în același timp participi la o cauză nobilă;
afacerile sociale sunt din ce în ce mai des finanțate att intern cât și extern;
există numeroase afaceri sociale care se bucură de succes.

Antreprenoriat social în Republica Moldova: Exemple

Cu toate că antrepenoriatul social în Republica Moldova este reglementat prin lege, cadrul legal nu este atât de eficient pentru a urmări afacerile sociale.

Iată câteva exemple de antreprenoriat social din țara noastră:

Tinerii pentru ECO plastic

Este o afacere care comercializează produse realizate din plastic reciclat (bijuterii, obiecte de uz casnic, obiecte de artă); Colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (plastic, metal, hârtie, sticlă), a fost creată de un grup de studenți în 2018.

Soul Market

Soul Market oferă oportunități de muncă pentru persoanele defavorizate, în condiții prietenoase. Aici se creează lucrări hand made: coșuri, felicitări, mărturii, invitații, torbe textile.

Proiectul Casa Mare

Proiectul Casa Mare oferă servicii de cazare pentru turiști în zonele rurale, tururi eco-culturale în zonele rurale din Moldova. De asemenea, prin intermediul proiectului se organizează festivaluri istorico-culturale, tabere interactiv-educaționale pentru copii și adolescenți, școli de vară internaționale pentru tineri.

Floare de cireș Catering

Floare de cireș Catering oferă servicii de catering: buffet suedez, coffee breake, fourchette, business lunch. Specificul afacerii sociale este creșteres legumelor ecologice în seră. Clienții Floare de Cireș contribuie la sustenabilitatea mediului.

#antreprenoriat social #DEX economic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.