Dezmăț la SPPS. Sandu: Mașini avariate, cheltuieli nejustificate și contracte de asigurări inutile

Președintele Maia Sansu susține că fosta conducere a SPPS a admis multe nereguli în activitatea instituției și că a fost sesizată Procuratura.

În ultimii 5-10 ani au fost deteriorate mai multe mașini. Se mergea cu viteză sporită se folosea girofarul, se grăbeau oamenii nu știu unde. Ceea ce a găsit noua conducere a SPPS sunt contracte nejustificate pe asigurări pe mașini care nu trebuiau să fie asigurate, cheltuieli și cumpărări de bunuri care nu erau necesare. Destul de mulți bani publici irosiți”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Dânsa menționat că a fost făcută solicitarea către Procuratură ca cei care au luat aceste decizii să fie sancționați, înăsă fără să dea nume exacte.

SPPS a rămas fără director adjunct la 21 decembrie 2020, când Petru Corduneanu și-a prezentat demisia. Iar Iaroslav Martin, directorul Serviciului a fost demis de la SPPS prin decretul Maiei Sandu.

Anterior, Maia Sandu susținea într-un mesaj pe facebook că, „cunosc despre faptul că la SPPS se desfăşoară o serie de anchete de serviciu cu privire la mai multe acţiuni abuzive. Sper ca aceste anchete să aibă o finalitate, aşa încât SPPS-ul să devină o instituţie care îşi îndeplineşte cu demnitate misiunea, iar ofiţerii Serviciului să fie mândri de profesia lor, să fie priviţi cu respect şi încredere”.

#SPPS #contracte #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.