Dezvăluiri de după cortina gazelor! Usatîi: Doar în trei luni cetățeni au fost furați de peste 4 miliarde de lei

Liderul Partidul Nostru, Renato Usatîi a declarat că populația a fost furată cu peste 4 miliarde de lei doar în trei luni. Este vorba de februarie – martie urmare a gazului scump cumpărat de fostul ministrul al Infrastructurii, Andrei Spînu.

Usatîi spune că, fostul ministru Spînu a cumpărat de la compania azeră Socar 100 de milioane de metri cubi de gaz, care a fot depozitat în Ucraina. Însă cel mai curios lucru este ca gazul nu a fost cumpărat direct de la azeri ci de la o companie off shore din Luxemburg, iar reprezentanții Energocom au mers în Azerbaidjan abia la a doua vizită a lui Spînu.

„O parte din gazul cumpărat a fost revândut de două ori în Ucraina și a fost vămuit de două ori. O dată la intrarea în țară și atunci când a fost distribuit”, a punctat Usatîi.

Dânsul spune că tariful la gaze trebuie redus la 9 lei și nu la 16 cât a propus Moldovagaz, iar gazul scump achiziționat de Spînu să fie depozitat în rezerva de stat, iar consumatorilor să le fie livrat gaz ieftin. La bursele internaționale costul este de 250 de euro pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #usatii #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.