Spînu transformă Moldova în șantier, dar pe hârtie și fără bani: Terminal nou la aeroport, drumuri și cale ferată

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+, însă deocamdată fără acoperire financiară.

Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ cuprinde următoarele puncte cheie:

Drumuri Europene de Calitate: Aproximativ 6000 de kilometri de drumuri expres, naționale și regionale vor fi modernizate pentru a oferi o calitate bună sau foarte bună. Scopul este de a îmbunătăți rețeaua de transport rutier din țară și de a facilita mobilitatea cetățenilor.
Transport Feroviar și Naval European: Planul vizează creșterea vitezei trenurilor pe teritoriul Moldovei și dezvoltarea Portului de Stat de la Giurgiulești pentru a facilita transportul pe calea navigabilă.
Transport Rutier Modern: Obiectivul major este să asigure confort, siguranță și punctualitate în călătoriile cetățenilor, fie că este vorba de transport intern sau internațional.
Apă pentru Toți: Se dorește ca toate localitățile din țară să fie conectate la rețelele publice de distribuție a apei, asigurând astfel accesul la apă potabilă pentru toți locuitorii.
Satul European: Se propune amenajarea și îngrijirea localităților pentru a le oferi un aspect european, promovând dezvoltarea comunităților rurale.

În plus, Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ include și proiecte mari de importanță națională, precum:

Construcția autostrăzii care va lega Ungheni-Chișinău-Odesa.
Modernizarea aeroportului prin construirea unui nou terminal.
Reconstrucția Portului de Stat de la Giurgiulești.
Dezvoltarea unei căi ferate de înaltă viteză, cu ecartament european, care va conecta Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odessa.
Construcția de poduri noi peste râurile Prut și Nistru.

Întrebat ce buget este planificat și de unde vor fi luați banii, ministrul Spînu a precizat că este vorba de miliarde de euro, bani care nu sunt prevăzuți în buget și care pot fi obținuți doar în urma aderării Republicii Moldova la UE.

De exemplu, doar construcția unui terminal nou la Aeroportul Chișinăul ar costa 200 de milioane de euro, creșterea capacității Portului Giurgiulești – 40 de milioane de euro, reabilitarea celor 6000 de km de drum – 7 miliarde de euro, autostrada Ungheni-Odesa – 2,8 miliarde de euro, trecerea la ecartament europeana segmentului de cale ferată – 1 miliard de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santier #Spînu #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.