Spînu transformă Moldova în șantier, dar pe hârtie și fără bani: Terminal nou la aeroport, drumuri și cale ferată

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+, însă deocamdată fără acoperire financiară.

Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ cuprinde următoarele puncte cheie:

Drumuri Europene de Calitate: Aproximativ 6000 de kilometri de drumuri expres, naționale și regionale vor fi modernizate pentru a oferi o calitate bună sau foarte bună. Scopul este de a îmbunătăți rețeaua de transport rutier din țară și de a facilita mobilitatea cetățenilor.
Transport Feroviar și Naval European: Planul vizează creșterea vitezei trenurilor pe teritoriul Moldovei și dezvoltarea Portului de Stat de la Giurgiulești pentru a facilita transportul pe calea navigabilă.
Transport Rutier Modern: Obiectivul major este să asigure confort, siguranță și punctualitate în călătoriile cetățenilor, fie că este vorba de transport intern sau internațional.
Apă pentru Toți: Se dorește ca toate localitățile din țară să fie conectate la rețelele publice de distribuție a apei, asigurând astfel accesul la apă potabilă pentru toți locuitorii.
Satul European: Se propune amenajarea și îngrijirea localităților pentru a le oferi un aspect european, promovând dezvoltarea comunităților rurale.

În plus, Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ include și proiecte mari de importanță națională, precum:

Construcția autostrăzii care va lega Ungheni-Chișinău-Odesa.
Modernizarea aeroportului prin construirea unui nou terminal.
Reconstrucția Portului de Stat de la Giurgiulești.
Dezvoltarea unei căi ferate de înaltă viteză, cu ecartament european, care va conecta Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odessa.
Construcția de poduri noi peste râurile Prut și Nistru.

Întrebat ce buget este planificat și de unde vor fi luați banii, ministrul Spînu a precizat că este vorba de miliarde de euro, bani care nu sunt prevăzuți în buget și care pot fi obținuți doar în urma aderării Republicii Moldova la UE.

De exemplu, doar construcția unui terminal nou la Aeroportul Chișinăul ar costa 200 de milioane de euro, creșterea capacității Portului Giurgiulești – 40 de milioane de euro, reabilitarea celor 6000 de km de drum – 7 miliarde de euro, autostrada Ungheni-Odesa – 2,8 miliarde de euro, trecerea la ecartament europeana segmentului de cale ferată – 1 miliard de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santier #Spînu #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina