Leul tare i-a salvat pe importatori

14 Sept. 2023, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 12:51 // Actual //  bani.md

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere semnificativă față de dolarul american și euro în primele șapte luni ale anului 2023. Această tendință a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv fluctuațiile monedelor euro și dolarul pe piețele internaționale, un volum mai mare al ofertei de valută în comparație cu cererea pe piața internă și intervențiile Băncii Naționale în piața valutară internă prin achiziții de valută.

În detaliu, leul moldovenesc s-a apreciat cu 6,6% față de dolarul american, trecând de la un curs de 19,16 lei pentru un dolar la începutul anului la 17,89 lei pentru un dolar la sfârșitul lunii iulie. În ceea ce privește euro, leul s-a apreciat cu 3,5%, de la 20,37 lei pentru un euro la 19,66 lei pentru un euro. Or, un leu mai tare a salavat imporatorii și a dezavantajat exportatorii care au încasat mai puțină valută dinlivrărilie de mărfuri și produse.

Un alt aspect este creșterea semnificativă a ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice în primele șapte luni ale anului 2023, cu o valoare de 1 miliard de dolari SUA și 623,5 milioane de dolari SUA, depășind cererea netă de valută din partea agenților economici, care a fost de 1 miliard de dolari SUA și 513,2 milioane de dolari SUA (-1,1%).

În luna iulie 2023, oferta netă de valută a crescut cu 9%, în timp ce cererea netă a scăzut cu 8%. Ca urmare a acestor evoluții, Banca Națională a Moldovei a efectuat achiziții de valută străină în valoare de 46,5 milioane de dolari SUA în luna iulie.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale la sfârșitul lunii iulie 2023 au atins un nivel record istoric de 5 miliarde 027,3 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă un plus de 12,4% față de sfârșitul anului 2022 și o creștere de 35% față de sfârșitul lunii iulie 2022.

În plus, primele efecte ale relaxării politicii monetare au fost observate în economie. Reducerea ratelor dobânzilor a stimulat cererea de credite, iar volumul creditelor noi acordate cetățenilor și întreprinderilor a crescut cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, ratele dobânzilor relativ ridicate au atras depozite noi, cu o creștere de 23,1%.

Masa monetară M3 a înregistrat o creștere semnificativă la sfârșitul lunii iulie, ajungând la aproximativ 139 miliarde de lei, în creștere cu 21,1% față de aceeași perioadă a anului 2022 și cu 10,3% față de începutul anului curent. Aceste cifre reflectă schimbările semnificative din economia moldovenească și eforturile de stabilizare financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.