Mesajul tranșant al Maiei Sandu către agricultori: Subvențiile nu sunt un mecanism de protecție socială

14 Sept. 2023, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 11:36 // Actual //  bani.md

Într-o întâlnire cu agricultorii din Republica Moldova, Președintele țării, Maia Sandu, a subliniat importanța consolidării colaborării pentru a promova producția și exportul de produse agricole sănătoase în întreaga lume. Cu un apel la unitate și inovație, Președintele a recunoscut provocările actuale legate de schimbările climatice, deficitul de specialiști în agricultură și infrastructura de transport subdezvoltată.

De-a lungul anilor, Republica Moldova s-a confruntat cu pericolele secetei, în special în regiunile din sudul țării, iar schimbările climatice au adus vreme instabilă. Președintele Maia Sandu a subliniat că este necesar să se găsească soluții moderne pentru a face față acestor provocări, într-un efort comun al agricultorilor și al statului. Aceste soluții includ trecerea la culturi mai rezistente, revizuirea sistemelor de irigare, utilizarea noilor tehnologii de afânare a solului și diversificarea speciilor agricole.

Totodată, Președintele a recunoscut că agricultura se confruntă cu un deficit de cadre și agronomi, subliniind că știința poate aduce inovație și creșterea productivității. În acest context, Maia Sandu a pledat pentru investiții în cercetare și inovație în agricultură.

Infrastructura de transport a fost și ea abordată în discuție, cu referire la capacitatea limitată a Portului de la Giurgiulești și subdezvoltarea rețelei de cale ferată. Președintele a asigurat că în următorii ani vor avea loc modernizări esențiale în acest sens, pentru a conecta Republica Moldova la piața din UE și a crește exporturile de produse agricole.

În ceea ce privește sprijinul pentru produsele moldovenești, Maia Sandu a subliniat că piața din UE oferă oportunități tot mai mari și că Guvernul este dedicat deschiderii de noi piețe, inclusiv în India, China, Arabia și Africa.

Președintele a încheiat cu un apel la schimbarea fundamentală a modului de abordare a agriculturii în Moldova, evidențiind importanța cooperării între agricultori, cercetători și antreprenori, inspirată de exemplul Țărilor de Jos. În final, a subliniat că statul va fi alături de agricultori, dar este necesar să se promoveze eficiența și competitivitatea în agricultură, astfel încât subvențiile să ducă la dezvoltarea unui sector agricol performant și competitiv.

Totodată, Maia Sandu a vorbit și depsre revizuirea macanimsmului de acordare a subvențiilor: „Subvențiile nu trebuie să continue rezultatul prost de a risipi banii publici. Ba mai mult, subvențiile nu sunt un mecanism de protecție socială și nu pot acoperi greșeli de planificare datorii sau procurări care nu au nimic cu dezvoltarea sectorului agricol. Trebuie să fie despre agricultură performantă. Sistemul de subvenționare trebuie ajustat să ducă a dezvoltare agricultorii competitive pentru creșterea ramurii și să dezvoltarea și alte domenii prioritare pentru țară, de exemplu zootehnia”, a spus Maia Sandu.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.