Din Guvern, în Parlament. Tamara Gheorghița - propusă secretară generală a Legislativului

Tamara Gheorghița este candidata care a propus-o președintele Parlamentului la funcția de secretară generală a Legislativului, iar Comisia juridică, numiri și imunități a dat aviz pozitiv asupra acestei inițiative, scrie Realitatea.md.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, secretarul general se numește în funcție de către președintele Legislativului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, numiri şi imunități.

Tamara Gheorghița este doctor în științe administrative și are o experiență de peste 20 de ani în managementul resurselor umane, evaluarea performanțelor și recrutare a angajaților. De asemenea, Tamara Gheorghița are peste 15 ani de experiență în reforma serviciului public, fiind implicată în elaborarea de politici pentru gestionarea resurselor umane.

Anterior, în anul 2019, Tamara Gheorghița a fost consiliera prim-ministrei în domeniul administrației publice. De asemenea, ea a activat în cadrul Cancelariei de Stat, în calitate de șefă de direcție, șefă adjunctă de direcție și consultantă principală. În perioada 2015 – 2017, Tamara Gheorgița a fost lector universitar la Academia de Administrare Publică.

Precizăm că, ieri, pentru presă, Adrian Albu, a confirmat că și-a dat demisia din funcția de secretar general al Parlamentului, fiind angajat în 2019.

#secretara generala #legislativ #Maia Sandu #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.