Din Guvern, în Parlament. Tamara Gheorghița - propusă secretară generală a Legislativului

Tamara Gheorghița este candidata care a propus-o președintele Parlamentului la funcția de secretară generală a Legislativului, iar Comisia juridică, numiri și imunități a dat aviz pozitiv asupra acestei inițiative, scrie Realitatea.md.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, secretarul general se numește în funcție de către președintele Legislativului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, numiri şi imunități.

Tamara Gheorghița este doctor în științe administrative și are o experiență de peste 20 de ani în managementul resurselor umane, evaluarea performanțelor și recrutare a angajaților. De asemenea, Tamara Gheorghița are peste 15 ani de experiență în reforma serviciului public, fiind implicată în elaborarea de politici pentru gestionarea resurselor umane.

Anterior, în anul 2019, Tamara Gheorghița a fost consiliera prim-ministrei în domeniul administrației publice. De asemenea, ea a activat în cadrul Cancelariei de Stat, în calitate de șefă de direcție, șefă adjunctă de direcție și consultantă principală. În perioada 2015 – 2017, Tamara Gheorgița a fost lector universitar la Academia de Administrare Publică.

Precizăm că, ieri, pentru presă, Adrian Albu, a confirmat că și-a dat demisia din funcția de secretar general al Parlamentului, fiind angajat în 2019.

#secretara generala #legislativ #Maia Sandu #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.