Din umbră, cel mai mare retailer european Lidl şi-a ridicat un imperiu de care nu ştia nimeni

Dieter Schwarz, fondatorul retailerului cu discount Lidl, cunoscut pentru vânzarea produselor de bază la prețuri competitive, și-a extins imperiul într-un domeniu complet diferit: serviciile de cloud computing și securitate cibernetică. Schwarz, în vârstă de 84 de ani, a acumulat o avere personală estimată la 40 de miliarde de euro, conform revistei Manager Magazin.

Începând cu 2021, Schwarz Group, proprietarul Lidl, a dezvoltat un sistem de cloud intern care a evoluat rapid într-o ofertă de servicii pentru clienți corporativi. Divizia sa IT, Schwarz Digits, a devenit o unitate operațională de sine stătătoare în 2023 și a reușit să atragă clienți importanți precum SAP, Bayern München și portul Hamburg.

În 2023, Schwarz Digits a generat vânzări de 1,9 miliarde de euro și are în prezent 7.500 de angajați. Un punct de vânzare important al companiei este faptul că toate datele clienților sunt prelucrate și stocate exclusiv în Germania și Austria, în conformitate cu legislația strictă privind confidențialitatea și protecția datelor.

Decizia de a intra pe piața de cloud a fost motivată de dorința Schwarz Group de a nu depinde de furnizori externi și de a asigura un control total asupra datelor extrem de sensibile, cum ar fi informațiile despre clienți și angajați.

Schwarz Digits s-a impus ca un concurent regional credibil pentru giganții tradiționali precum Amazon Web Services, Google și Microsoft. Cu toate acestea, în lipsa unei rețele largi de parteneri de servicii externe, Schwarz Digits se confruntă cu anumite provocări pe piața globală.

Pentru companiile regionale care pun accent pe confidențialitatea datelor, Schwarz Digits reprezintă o opțiune atractivă. Clubul de fotbal Bayern Munchen a ales să colaboreze cu Schwarz datorită angajamentului său față de suveranitatea digitală, iar SAP a apreciat serviciile de securitate cibernetică oferite de companie, care le permit să identifice și să analizeze potențialele amenințări IT.

Dieter Schwarz, care a preferat întotdeauna discreția, continuă să își diversifice afacerile, inclusiv prin investiții în inteligența artificială, colaborând cu landul Baden-Württemberg pentru a dezvolta un campus AI la Heilbronn, menit să devină un centru global pentru inteligența artificială aplicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lidl #discount #retailer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.