Directorul CIA: Putin „nu crede că îşi poate permite să piardă” războiul din Ucraina

07 Mai 2022, 22:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2022, 22:54 // Actual //  bani.md

Directorul CIA, Bill Burns, a avertizat sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin a mizat foarte mult pe a doua fază a războiului său din Ucraina şi crede că „dublarea” conflictului militar este în continuare cea mai bună cale pe care o are de urmat, scrie Reuters.

Această mentalitate, a spus Burns, este cea care face ca cea de-a doua fază a ofensivei să fie cel puţin la fel de riscantă – şi poate chiar mai riscantă – decât prima fază a conflictului.

„El se află într-o stare de spirit în care nu crede că îşi poate permite să piardă”, a spus Burns despre Putin în timpul unui eveniment al Financial Times la Washington. „Cred că el este convins în acest moment că dublarea încă îi va permite să facă progrese”.

„Convingerile sale cu privire la Ucraina şi la capacitatea Rusiei de a continua să macine rezistenţa ucraineană – nu ştiu dacă a fost încă zdruncinată”, a adăugat el. „Aşa că miza este destul de mare”.

Acest punct de vedere se bazează pe ceea ce Burns a spus că a observat despre Putin în ultimii ani.

„Ceea ce am văzut, în special în ultimul deceniu, este că el, într-un fel, fierbe într-o combinaţie foarte combustibilă de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă, toate acestea înpachetate împreună”, a spus el.

Burns a mai spus că riscul ca războiul să degenereze într-un conflict nuclear nu ar trebui subestimat în timpul celei de-a doua faze, chiar dacă comunitatea de informaţii a SUA nu vede „dovezi practice în acest moment că Rusia ar plănui desfăşurarea … de arme nucleare tactice”.

Burns a mai spus că războiul din Ucraina a afectat calculele Chinei despre „cum şi când” va încerca să preia controlul asupra Taiwanului.

„În mod clar, conducerea chineză încearcă să analizeze cu atenţie lecţiile pe care ar trebui să le tragă din Ucraina în ceea ce priveşte propriile ambiţii în Taiwan”, a declarat Burns. „Nu cred nici o clipă că a erodat determinarea lui Xi de a obţine controlul asupra Taiwanului, dar cred că este ceva care le afectează calculele cu privire la cum şi când vor face acest lucru”, a adăugat el.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.