Directorul Philip Morris: În Moldova sunt toate condițiile pentru a fabrica produse conform standardelor internaționale

24 Ian. 2024, 13:06
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
24 Ian. 2024, 13:06 // Slider //  bani.md

La sfârșitul anului trecut, în Republica Moldova a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International (PMI). Acest lucru s-a întâmplat la doar patru luni după ce PMI a anunțat despre încheierea unui contract cu fabrica „Tutun-CTC”, precum și o investiție de trei milioane de dolari.

În cadrul unui interviu pentru revista Business Class, directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko, a declarat că decizia de a reloca producerea în Republica Moldova a fost luată într-un timp absolut record pentru Philip Morris International, scrie infotag.md.

„Din momentul în care am început să analizăm oportunitatea acestei investiții și până la lansarea propriu-zisă a procesului de producere a trecut doar un an. Am decis să relocăm producerea de țigarete convenționale în Moldova după apariția problemelor logistice cauzate de războiul din Ucraina, de unde importam produsele de tutun. În timp, această provocare s-a transformat într-o oportunitate pentru Philip Morris – oportunitate de a ne extinde pe piață și de a dovedi rolul de partener de încredere al economiei naționale”, a declarat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova afirmă că, prin acest exemplu, PMI își dorește să inspire și alte companii mari să vină în Republica Moldova.

„Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs”, a specificat Elena Naumenko.

Colaborarea cu „Tutun-CTC” este începutul unui parteneriat de lungă durată, care va avea mai multe etape de dezvoltare, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

„În luna decembrie, a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International. Este vorba despre brandul Bond și putem acum afirma cu certitudine că produsul este în conformitate cu standardele PMI. Ulterior, vom include și altele în proces, cum ar fi Chesterfield, L&M, iar ulterior, Marlboro și Parliament. Capacitățile „Tutun-CTC” pot asigura producerea întregului nostru sortiment”, a precizat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a dat asigurări că produsele fabricate în Republica Moldova corespund în totalitate standardelor internaționale.

„Toată materia primă utilizată în producere, tutun și celelalte componente, sunt importate de PMI. În Moldova există specialiști calificați, resurse, posibilități și toate condițiile pentru a investi și fabrica produse competitive. Sperăm consumatorii să aprecieze faptul că o companie multinațională fabrică mărcile sale aici, susținând economia țării în această perioadă importantă pentru aderarea la Uniunea Europeană”, spune Naumenko.

Cât despre așteptările mediului de afaceri față de autorități în ceea ce privește reglementarea pieței de tutun, Elena Naumenko a menționat că este primordial ca toate ajustările care se fac la lege să fie predictibile.

„Pentru a schimba ceva în procesul de producere, avem nevoie de 9-12 luni de pregătiri. Totodată, pentru ca legile votate să fie implementate corect, este nevoie de adaptarea la timp și în mod explicit a cadrului normativ secundar. Optăm mereu pentru respectarea legii și transparență, însă, trebuie să înțelegem cu exactitate ce prevede. Nu în ultimul rând, în cazul modificărilor la legislație, care ulterior vor avea impact asupra industriei, este nevoie de consultări publice”, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

Philip Morris International deține 53 de fabrici, iar altele 31 sunt operate de întreprinderi terțe din țări precum Belgia, Polonia sau Portugalia. În Republica Moldova, industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.