Directorul „Termoelectrica”, Veaceslav Eni, suspectat de îmbogățire ilicită! 10 Imobile și milioane de lei nedeclarate

Directorul general al SA „Termoelectrica”, Veaceslav Eni a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit în cadrul unei cauze penale pornită conform art.330/2 alin.(1) din Codul penal – îmbogățirea ilicită. Anunțul a fost făcut de către Procuratura Anticorupție în seara zilei de miercuri, 24 noiembrie, scrie Realitatea.md.

În cadrul urmăririi penale, au fost acumulate probe din care rezultă o bănuială rezonabilă că în perioada 2015-noiembrie 2021, cheltuielile bănuitului, personal și prin intermediul unor terți au depășit veniturile înregistrate cu 3 849 796 lei. La fel, în perioada 2015-noiembrie 2021, bănuitul, personal și prin intermediul persoanelor terțe, a înregistrat în proprietate 10 bunuri imobile și 2 mobile în valoare de circa 6 602 988 mln lei, a dobândit în proprietate două apartamente, precum și un automobil de marca Hyundai Tucson, fabricat în anul 2021, a căror valoare estimativă totală este de circa 991 341 lei.

În context, Procuratura Anticorupție informează că desfășoară acțiuni procesuale și în alte procese penale ce vizează abuzul de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu comise de acesta și alte persoane responsabile din cadrul SA„Termoelectrica” în perioada 2019-2021.

#imbogatire ilicita #veaceslav eni #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.