Bucureștiul întinde o mână de ajutor Chișinăului. Gazul ieftin ar putea fi depozitat peste Prut

24 Nov. 2021, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2021, 17:10 // Actual //  bani.md

Republica Molodva are nevoie de soluții pentru asigurarea securității energetice. Există măsuri legislative și de dezvoltare a infrastructurii pe care țara noastră trebuie să le întreprindă. Ne dorim să facem acest lucru cu partenerii noștri, vecinii noștri. Una din soluții este să avem capacități de înmagazinare a gazului primăvara și vara când este mai ieftin, iar ulterior să-l livrăm consumatorilor, a declarat ministrul de Externe Nicu Popescu într-o conferință de presă după vizita pe care a avut-o la București.

Potrivit lui, Republica Moldova are două soluții fie depozitează gazul în Ucraina unde sistemul este bine pus la punct sau în România.

Am discutat la București anumite soluții ca să putem stoca gazele cumpărate de Republica Moldova sau de companiile importatoare. În următoare săptămâni urmează să vedem dacă este nevoie de construcția depozitelor. Or, la etapa actuală depozitele din România sunt suplimentate în proporție de 75%. Deci, există spațiu pentru stocarea gazelor și nu este nevoie de construit aceste depozite. Dar în următorii ani vor exista mai multe măsuri de consolidare a securității energetice și vom decide dacă este nevoie de infrastructură suplimentară”, a mai adăugat Popescu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

 

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.