DISINFO.MD Mituri, embargouri și manipulare. Cum folosește Rusia „șantajul economic”

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Iași, inclusiv podul peste Prut care va conecta România de Republica Moldova, se confruntă cu probleme financiare, întârzieri și litigii. Constructorul podului de la Ungheni a cerut protecție față de creditori, lucrările au ajuns la doar 56%, iar termenul de finalizare a fost amânat până în decembrie 2027. În paralel, un contract de aproape 4 miliarde de lei pentru autostrada A8 a fost suspendat de instanță.

Potrivit publicației românești Ora de Iași, compania Ness Proiect Europe din Ploiești, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, a depus pe 26 octombrie 2026, la Tribunalul Prahova, o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Această procedură permite unei companii aflate în dificultate financiară să negocieze un plan de restructurare cu creditorii, pentru a evita intrarea în insolvență.

Situația financiară a constructorului ridică semne de întrebare asupra capacității de finalizare a proiectului. Potrivit bilanțului pentru anul 2025, Ness Proiect Europe avea datorii totale de 605 milioane de lei românești, față de 444 de milioane în anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a companiei a constituit 562,3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 666.

Datoriile totale ale constructorului sunt de aproape patru ori mai mari decât valoarea contractului pentru podul de la Ungheni, semnat în octombrie 2024 pentru suma de 151,7 milioane de lei românești. Totuși, acestea reprezintă obligațiile financiare ale întregii companii, nu exclusiv restanțe aferente proiectului de la Ungheni.

Conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), la expirarea termenului contractual inițial, pe 26 octombrie 2026, lucrările la pod erau executate în proporție de numai 56%. Noul termen de finalizare a fost stabilit pentru decembrie 2027, ceea ce înseamnă o amânare de aproximativ 14 luni.

Mai mult, drumurile de acces către viitorul pod nu au fost începute nici pe malul românesc, nici pe cel moldovenesc, potrivit informațiilor publicate de presa din Iași.

Podul de la Ungheni reprezintă un element important al viitoarei autostrăzi A8, care urmează să asigure o legătură rutieră de mare capacitate între România și Republica Moldova. Întârzierile la construcția acestuia ar putea afecta calendarul conectării infrastructurii rutiere de pe cele două maluri ale Prutului.

Problemele nu se opresc însă la pod. La 28 octombrie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării contractului pentru tronsonul Lețcani–Iași al autostrăzii A8, în valoare de 3,93 miliarde de lei românești. Contractul fusese semnat în luna mai 2026 cu compania FCC Construcción, însă procedura de atribuire a fost contestată de un alt participant la licitație, compania Concelex.

Tronsonul vizat include 18 poduri și șase tuneluri, precum și legături către Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional de Urgență. Contractul prevedea zece luni pentru proiectare și trei ani pentru execuția lucrărilor. Următorul termen judiciar este programat pentru 18 noiembrie.

În același timp, și proiectul Centurii Est a municipiului Iași, cu o lungime de 37,2 kilometri, înregistrează întârzieri semnificative. Studiul de fezabilitate, contractat încă din mai 2022, nu a fost finalizat, iar termenul contractual a fost prelungit până la 31 martie 2027. Documentația depusă de proiectant în luna august conținea neconformități și elemente lipsă.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură avertizează că întârzierile ar putea compromite pregătirea proiectului pentru accesarea finanțărilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Pentru Republica Moldova, evoluția acestor proiecte este importantă în contextul dezvoltării conexiunilor rutiere cu România și cu rețeaua europeană de transport. Podul de la Ungheni și autostrada A8 ar urma să faciliteze circulația mărfurilor și pasagerilor, însă dificultățile financiare și juridice riscă să amâne realizarea acestor legături.

#autostrada #iasi #Moldova