Dispare o bancă renumită din România, prezentă și în Moldova: A fost aprobată achiziția de către Banca Transilvania

Consiliul Concurenţei de la București a autorizat tranzacţia prin care Banca Transilvania cumpără entităţile din România ale grupului maghiar OTP, respectiv OTP Bank România, OTP Leasing România IFN, OTP Asset Management România, OTP Factoring S.R.L. şi subsidiarele acesteia, OTP Consulting România S.R.L, OTP Advisors S.R.L şi Fundaţia OTP Bank România.

“În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, au transmis luni reprezentanţii instituţiei.

Consiliul de administratie al Băncii Transilvania a aprobat pe 8 februarie 2024 perfectarea tranzacţiei pentru achiziţionarea a 100% din acţiunile OTP Bank România, precum şi a altor companii din Grupul OTP România (inclusiv OTP Asset Management SAI şi OTP Leasing România IFN) pentru 347,5 mil. euro.

În urma acestui acord, OTP Bank pleacă din România după 20 de ani, perioadă în care a câştigat teren, atât prin achiziţii, cât şi prin creştere organică, urcând în top 10 al celor mai mari bănci de pe piaţa locală.

OTP Bank este a patra bancă achiziţionată de Banca Transilvania – liderul pieţei bancare locale, cu o cotă de piaţă de peste 20% -, după Idea Bank (2022), Bancpost (2018) şi Volksbank (2015).

Pe lângă aprobarea de la Consiliul Concurenţei, tranzacţia mai are nevoie şi de acordul BNR.

La etapa negocierilor, cei de la Banca Transilvania declrau că urmau să cumpere și subsidiara din Republica Moldova a OTP.

OTP Bank din Republica Moldova face parte din grupul băncilor sistemice. Instituția financiară a contabilizat un profit de 233,7 milioane de lei la sfârșitul lunii mai 2024. Are active de 2o,4 miliarde de lei, depozite atrase de 15,5 miliarde de lei și credite acordate în sumă de 7,5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.