Disperare! Lipsa forței de muncă ar putea aduce străinii în Republica Moldova

06 Mart. 2023, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2023, 12:00 // Actual //  bani.md

În anul 2022, ANOFM vorbea de un deficit de forță de muncă de 17%. Printre principalele motive s-a numărat lipsa personalului calificat cu experiență (menționată de 71% din agenții economici care s-au ciocnit cu lipsa forței de muncă), numărul redus de solicitanţi (60%) și imposibilitatea de a oferi salariul necesar (16%). Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor se arată într-un studiu Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Tendinţele demografice în Republica Moldova arată perspective negative pe termen lung pentru oferta forței de muncă. Numărul populației cu reședința obișnuită în vârstă aptă de muncă (20-64 de ani) a scăzut în medie cu 2% anual în ultimii 5 ani, iar către anul 2030 se prognozează că se va reduce cu circa 8% comparativ cu situația de la începutul anului 2022, sau cu 120 mii persoane (Figura 3). Aceasta va determina constrângeri atât pentru angajatori, cât și pentru sistemul de asigurări sociale: dacă la începutul anului 2022 indicele sarcinii demografice a constituit 63% (deci la 100 de locuitori în vârstă aptă de muncă au revenit 63 de copii și vârstnici), atunci către anul 2030 el va ajunge la 70%, conform prognozei Departamentului Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (scenariul mediu). Totodată observăm că și în anul 2030, în pofida scăderii, ponderea populației în vârstă aptă de muncă în populația totală cu reședința obișnuită va depăși 50%, deci Republica Moldova încă va beneficia de dividendul demografic (deși situația poate varia în distribuție pe raioane).

Studiul Expert Grup spune că liberalizarea imediată ar genera un flux de imigranți din țări predominant africane și de religie musulmană, față de care în Moldova există prejudecăți accentuate.

„Pentru atenuarea atitudinilor rasiste și xenofobe și pentru lărgirea ferestrei overtoniene de politici migraționale acceptabile, sunt necesare măsuri educative de cultivare a toleranței, politici de protejare a diversității, precum și aplicarea consecventă a cadrului normativ existent. Deși instigarea la ură sau violență pe motive de prejudecată (pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie etc.) este formal interzisă de legislația în vigoare, ea a fost mult timp privită cu indulgență, iar diviziunile etnice și lingvistice au fost cultivate și folosite în scopuri politice. Acum intoleranța a devenit o piedică în calea dezvoltării și trebuie recunoscută și tratată ca atare”, mai spune Marina Soloviova.

În prezent, statutul lor, inclusiv dreptul la muncă în Republica Moldova, este determinat de dispozițiile CSE care se referă la perioade de timp scurte (câteva luni). Aceasta creează dificultăți de planificare atât pentru refugiate, cât și pentru angajatori și explică parțial eșecul integrării refugiatelor ucrainene pe piața națională a muncii, înregistrat până acum. Dreptul lor la muncă, precum și accesul la serviciile de educație, protecție socială și medicală trebuie permanentizat prin modificări la cadrul normativ general, așa încât ele să fie motivate să se angajeze și să rămână în Moldova după consumarea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII