Dmitri Torner explică de ce Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a ghilotinei

16 Ian. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 11:50 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că în Republica Moldova a venit timpul pentru implementarea unei noi legi a ghilotinei și, într-o postare pe Facebook, și-a argumentat propunerea. „Acum aproape două decenii (în 2006), în Republica Moldova a fost adoptată una dintre cele mai renumite legi din istoria țării – Legea ghilotinei. Ulterior, ea a fost urmată de Ghilotina-2. Esența „ghilotinelor” a fost una cât se poate simplu – printr-un mega efort depus la cel mai înalt nivel a fost revizuit întregul cadru legislativ și normativ în vigoare, fiind eliminate toate barierele și contradicţiile ce împiedicau dezvoltarea afacerilor și, respectiv, a economiei naţionale. Necesitatea ghilotinei era accentuată inclusiv de faptul că multe structuri de stat, prin propriile regulamente, creau practic norme legale noi, iar acestea deseori contraveneau legilor și hotărârilor în vigoare, ceea ce nu împiedica implementarea lor. Probabil, dat fiind motivaţia puternică și necesitatea obiectivă a ghilotinei, această lege practic nu a fost însoţită de nici o critică – exista un fel de consens la nivelul mediului de afaceri și a factorului decizional central și aceasta a determinat și calitatea procesului de revizuire a cadrului legislativ și normativ în vigoare ce reglementa activitatea de întreprinzător în Moldova” – spune el.

Expertul este ferm convins că a venit timpul unei noi ghilotine. „Și când fac această afirmaţie, pornesc minimum de la trei considerente. În primul rând, de la precedenta ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. Fiecare agent economic serios poate judeca lucrurile doar din punctul de vedere al domeniului în care activează. La fel și instituţiile statului – fiecare dintre ele cunoaşte doar situaţia în domeniul pe care-l administrează. De aceea, se impune o abordare similară celei de acum două decenii – o comisie de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător trebuie să facă o amplă evaluare a cadrului legislativ și normativ în vigoare, iar întregul proces trebuie să culmineze cu propuneri concrete către Parlament și Guvern privind acţiunile ce se impun în continuare”, afirmă el.

În al doilea rând, în opinia sa, necesitatea de a implementa o nouă lege a ghilotinei este accentuată de schimbările ce au avut loc în ultimii ani și perspectivele ce vor apărea în curând.

„Astăzi, tot mai mulţi experţi atrag atenţie asupra rolului important ce-i poate reveni Republicii Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Acest rol este accentuat inclusiv de faptul că Moldova este unicul stat vecin cu Ucraina, care nu e membru al Uniunii Europene, care-şi poate oferi platforma pentru venirea potenţialilor investitori asiatici, care vor dori să participe la procesul de reconstrucţie a Ucrainei (Rusia și Belarus tot sunt vecini cu Ucraina și nu sunt membri ai UE, dar respectivele state nu sunt relevante în acest context din motive lesne de înţeles). De aceea, putem concluziona că Moldova are o poziţie unică și poate deveni o bună platformă pentru anumiţi investitori în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar o nouă lege a ghilotinei ar fi o oportunitate pentru a pregăti terenul inclusiv şi pentru potenţialii viitori investitori străini”, mai spune omul de afaceri.

Al treilea argument în favoarea propunerii sale ține de procesul de integrare europeană, în care Moldova este implicată plenar la această etapă.

„Procesul de racordare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene a început deja, însă el are un caracter fragmentar. O nouă lege a ghilotinei nu doar că ar permite schimbarea acestui caracter, ci, pe anumite dimensiuni, chiar ar avea un caracter de anticipare, iar aceasta ar spori dinamica procesului de integrare europeană. Am invocat doar trei argumente în favoarea unei noi legi a ghilotinei, dar, dacă ar fi să reflectăm mai profund, cu siguranţă am identifica şi altele. Dar ceea ce este evident deja la această etapă este că a venit timpul unor noi discuţii, la cel mai înalt nivel, despre necesitatea unei noi legi a ghilotinei. Iar aceste discuţii ar trebui să culmineze cu concluziile de rigoare şi, evident, cu acţiuni concrete”, conchide Dmitri Torner.

Realitatea Live

25 Dec. 2025, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Dec. 2025, 14:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariile reale vor crește în majoritatea țărilor europene în 2026, după ce puterea de cumpărare a început să se redreseze odată cu temperarea inflației. Turcia se detașează clar în clasament, cu cea mai mare creștere estimată a salariilor reale, de 8,1%, în timp ce marile economii occidentale rămân sub media regională.

Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro și-au revenit în mare parte după scăderea accentuată provocată de inflația ridicată din 2022. În ultimii ani, salariile nominale au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile, ceea ce a permis o ușoară refacere a puterii de cumpărare pentru angajații europeni.

Datele apar în raportul „Tendințe salariale 2025–2026”, elaborat de ECA și citat de Euronews. Conform estimărilor, Turcia va înregistra în 2026 cea mai mare creștere reală a salariilor din Europa, de 8,1%, după un avans de 5,1% prognozat pentru 2025. Experții explică acest rezultat prin nivelurile ridicate atât ale inflației, cât și ale creșterilor salariale din această țară.

„Turcia se distinge de alte țări europene deoarece creșterile salariale și inflația sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA. Totuși, el atrage atenția că angajații turci nu au recuperat încă pierderile din anii anteriori, când inflația a depășit semnificativ ritmul majorărilor salariale, în special în 2022 și 2024.

La nivel european, până la finalul anului 2025, salariile reale vor crește în 23 din cele 25 de țări analizate. Excepțiile sunt România, unde este estimată o scădere de 0,9%, și Ucraina, cu un minus de 3,2%. Tendința negativă va continua în România și în 2026, cu o reducere suplimentară de 0,7%.

Pentru celelalte state, creșterile prognozate pentru 2026 variază de la 0,2% în Austria până la peste 5% în Turcia. În medie, ECA estimează o creștere a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026, în cele 25 de țări europene analizate. Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se vor număra printre statele cu cele mai mari avansuri.

Raportul arată că economiile din Europa de Est sunt așteptate să depășească din nou Europa de Vest, susținute de o creștere economică mai rapidă și de câștiguri mai bune de productivitate. În schimb, marile economii occidentale continuă să evolueze sub media regională.

Dintre cele patru mari economii europene, Franța este estimată să aibă cea mai bună evoluție a salariilor reale, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai modestă creștere, de 1,1%, chiar dacă salariile nominale ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Potrivit analiștilor, o inflație mai ridicată decât în alte economii comparabile va eroda o parte din aceste câștiguri.

În același timp, țări precum Spania și Țările de Jos sunt așteptate să rămână sub media europeană, pe fondul unei creșteri slabe a productivității și al prudenței angajatorilor în privința majorărilor salariale.

În Republica Moldova, salariile din sectorul bugetar vor rămâne înghețate, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII