Dobândă mai mică la credite pentru beneficiarii Programului Prima Casă - 10,87%

Scad ratele dobânzilor la creditele acordate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”. Din 1 iulie, rata maximă a dobânzii anuale pentru creditele noi acordate prin acest program constituie 10,87% anual, ceea ce este cu 5,8 puncte procentuale mai puțin decât rata maximă a dobânzii aplicată până în prezent, se arată într-un comunicat de presă al ODA.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului precizează că revizuirea ratei de referință a fost posibilă odată cu scăderea ritmului de creștere a inflației și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei. Astfel, ratele lunare la credite, achitate de beneficiarii activi se vor reduce semnificativ, iar potențialii beneficiari ai programului vor putea contracta credite noi în condiții mai avantajoase.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„De la începutul anului, ratele la depozitele noi atrase de către bănci sunt în scădere constantă, fapt ce influențează pozitiv ratele la creditele noi acordate de către bănci. În cadrul Programului „Prima Casă”, drept rată de referință servește rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi atrase de către bănci, care pentru luna mai a anului curent a fost de 7,62%, comparativ cu 13,42% în noiembrie 2022”, se mai spune în informația ODA.

Instituția oferă garanții de stat la creditele accesate de la băncile comerciale prin Programul „Prima Casă”. Din anul 2018 până în prezent, prin intermediul programului au fost acordate credite cu o valoare cumulativă de peste 4,4 miliarde de lei, fiind procurate 8 113 locuințe. Din cei 8113 beneficiari, 5 571 sunt familii, iar 2 542 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a beneficiarilor este de 31 de ani.

Majoritatea locuințelor procurate sunt amplasate în zone urbane – 7 566 la număr, iar 547 sunt amplasate zone rurale. Peste 90% din imobilele procurate reprezintă locuințe de tip apartament, iar 768 sunt case de locuit individuale. Suprafața medie a unei locuințe procurate este de 61 de metri pătrați, cu o valoare medie de circa 640 de mii de lei.

#dobinda #prima casa #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.