(DOC) Ce a indicat Domnica Manole în declarația de avere? Salariu de sute de mii de lei anul și vacanțe scumpe

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole declară un salariu de peste 476 mii de lei în anul 2021. De asemenea, judecătoarea Curții Constituționale ridică și o pensie uriașă în comparație cu pensiile vârstnicilor din Republica Moldova, de peste 21 de mii de lei pe lună, scrie Realitatea.md.

Potrivit declarației de avere depuse de președinta Curții Constituționale, în anul 2021, Domnica Manole a obținut 476.463 lei din salariu și 259.384 lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale în calitate de pensie.

De asemenea, Domnica Manole deține în proprietate un apartament de 140 de metri pătrați, de aproape un milion de lei și un garaj.

Familia Manole are și două autoturisme:

Nissan Murano – anul fabricației 2012 – 14.100 euro
Dacia Logan – anul fabricației 2007 – 40 de mii de lei

Domnica Manole a mai indicat în declarația de avere și serviciile procurate în perioada de declarare, în țară și în străinătate, a căror valoare cumulativă pe parcursul unui an depășește 10 salarii medii lunare pe economie.

Astfel, în 2021 familia președintei Curții Constituționale a procurat de două ori servicii turistice, bilete avia și servicii de asigurare.

Prima oară, familia Manole a achitat pentru vacanță 43.092 lei, echivalentul a aproximativ 2 mii de euro. Iar a doua vacanță din 2021 a costat familia Manole 62.255 lei, echivalentul a aproximativ 3 mii de euro.

#declaratia de avere #domnica manole #salariu #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.