(DOC) Ce a indicat Domnica Manole în declarația de avere? Salariu de sute de mii de lei anul și vacanțe scumpe

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole declară un salariu de peste 476 mii de lei în anul 2021. De asemenea, judecătoarea Curții Constituționale ridică și o pensie uriașă în comparație cu pensiile vârstnicilor din Republica Moldova, de peste 21 de mii de lei pe lună, scrie Realitatea.md.

Potrivit declarației de avere depuse de președinta Curții Constituționale, în anul 2021, Domnica Manole a obținut 476.463 lei din salariu și 259.384 lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale în calitate de pensie.

De asemenea, Domnica Manole deține în proprietate un apartament de 140 de metri pătrați, de aproape un milion de lei și un garaj.

Familia Manole are și două autoturisme:

Nissan Murano – anul fabricației 2012 – 14.100 euro
Dacia Logan – anul fabricației 2007 – 40 de mii de lei

Domnica Manole a mai indicat în declarația de avere și serviciile procurate în perioada de declarare, în țară și în străinătate, a căror valoare cumulativă pe parcursul unui an depășește 10 salarii medii lunare pe economie.

Astfel, în 2021 familia președintei Curții Constituționale a procurat de două ori servicii turistice, bilete avia și servicii de asigurare.

Prima oară, familia Manole a achitat pentru vacanță 43.092 lei, echivalentul a aproximativ 2 mii de euro. Iar a doua vacanță din 2021 a costat familia Manole 62.255 lei, echivalentul a aproximativ 3 mii de euro.

#declaratia de avere #domnica manole #salariu #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.