(DOC) PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”, scrie Realitatea.md.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

#hotarare #Alexandru Stoianoglo #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.