(DOC) PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”, scrie Realitatea.md.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

#hotarare #Alexandru Stoianoglo #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de produse energetice și electricitate ale Republicii Moldova au crescut în trimestrul III 2025 și au ajuns la 423,88 milioane de dolari SUA, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți.

Potrivit BNM, principalul factor care a determinat majorarea importurilor energetice a fost creșterea valorii energiei electrice importate, care aproape s-a triplat comparativ cu trimestrul III 2024 și a ajuns la 121,57 milioane USD. Energia electrică a devenit astfel a doua cea mai importantă componentă a importurilor energetice, după combustibilul diesel.

Datele oficiale arată că importurile de combustibil diesel au totalizat 156,12 milioane USD, reprezentând 36,8% din totalul importurilor de produse energetice, în timp ce benzinele auto au însumat 62,91 milioane USD, în scădere față de anul precedent. Importurile de gaz natural au coborât puternic, cu 58,6%, până la 35,52 milioane USD, pe fondul reducerii volumelor și schimbării structurii de aprovizionare.

În același timp, importurile de cărbune au crescut ușor, până la 4,43 milioane USD, iar cele de păcură au rămas marginale. Categoria „alte produse energetice” a urcat la 43,22 milioane USD, indicând o diversificare a surselor, dar și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale.

Creșterea facturii energetice vine într-un context macroeconomic fragil, marcat de adâncirea deficitului comercial și de majorarea datoriei externe, care a ajuns la aproape 59% din PIB în primele nouă luni ale anului 2025, amplificând vulnerabilitatea externă a economiei.