(DOC) PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”, scrie Realitatea.md.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

#hotarare #Alexandru Stoianoglo #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.