(DOC) PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”, scrie Realitatea.md.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

#hotarare #Alexandru Stoianoglo #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.