DOC Platon și Plahotniuc, cu datorii la stat! Suma comună se ridică la 14 milioane de lei

Fugarii Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon ar avea datorii la stat, pentru că nu achită impozitele din afacerile pe care le au în țară. Cel puțin asta susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care a publicat documente ce atestă acest lucru, scrie Realitatea.md.

Deputatul afirmă că a făcut rost de ele de la „surse demne de încredere”.

„Din surse foarte demne de încredere. Platon are datorii la stat în sumă de peste 12,2 milioane lei, iar Plahotniuc aproape 1,4 milioane lei. Domnilor oligarhi fugari, chiar dacă ați ales să fugiți din țară, ca niște fricoși, totuși impozitele trebuiesc plătite. Statul are nevoie de aceste 14 milioane de lei. Despre recuperarea activelor fraudate – bani furați de la oamenii din cea mai săracă țară din Europa nu o să zic în această postare. Știm cu toții că sunt de ordinul miliardelor, nu milioanelor”, susține deputatul PAS.

Precizăm că, atât Platon, cât și Plahotniuc sunt anunțați în căutare pentru a fi trași la răspundere penală pe mai multe cauze în care figurează. Se vehiculează că Plahotniuc ar fi în Turcia, iar Platon în Marea Britanie.

#Platon #Plahotniuc #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.