Dogecoin crește pe măsură ce Elon Musk spune că lucrează cu dezvoltatori. Cu cât a crescut astăzi

Dogecoin a crescut vineri după ce Elon Musk a spus că lucrează cu dezvoltatorii cripto pentru a-și îmbunătăți eficiența ca mijloc de plată, scrie Yahoo Finance.

Șeful Tesla (TSLA), care a spus anterior că tweet-urile sale despre Dogecoin nu ar trebui luate în serios, a scris că „lucrează cu dezvoltatorii Doge pentru a îmbunătăți eficiența tranzacțiilor de sistem” și a spus că lucrarea este „potențial promițătoare”.

Criptomoneda, care a fost concepută ca o glumă în 2013, a crescut cu peste 30% vineri dimineață în urma tweet-ului lui Musk. Se tranzacționa la 0,53 USD, ajungând până la 0,56 USD.
Miliardarul Musk a fost un susținător ferm al simbolului meme și a trimis frecvent tweet-uri despre el. Recent, a scris pe Twitter că intenționează să-l ducă pe Doge la „lună” cu o rachetă SpaceX în 2022. „Misiunea DOGE-1 pe Lună” este în colaborare cu compania canadiană, Geometric Energy Corporation.

Atenția lui Musk a dus la un interes crescut din partea platformelor de tranzacționare criptografice și a investitorilor. Săptămâna trecută, schimbul popular Gemini a anunțat sprijinul pentru Dogecoin, în urma unei mișcări similare a rivalului eToro.

Prețul criptomonedei a crescut cu peste 1.500% de la începutul anului, în mare parte datorită atenției lui Musk. Acum este cea de-a patra monedă cea mai apreciată, cu o capitalizare de piață de peste 70 miliarde de dolari, potrivit CoinMarket.
Moneda a atins maxime record înainte de apariția Musk’s Saturday Night Live (SNL), înainte de a se prăbuși înapoi la pământ. Analiștii se așteptaseră ca fondatorul SpaceX să menționeze cripto-ul din emisiune și să trimită prețuri în creștere. În schimb, după aceasta moneda a scăzut cu aproape 25%.

Musk a sugerat anterior că se uită la criptomonede alternative pe care Tesla le poate accepta, întrebându-i pe cei 54,5 milioane de adepți ai săi Twitter (TWTR) dacă Tesla ar trebui să accepte Doge ca plată.

În timp ce Musk se încălzește la Dogecoin, antreprenorul este acru cu bitcoin. Joi, el a trimis Bitcoin și alte criptomonede pe o spirală descendentă după ce a atras brusc sprijinul Tesla. Miscarea neașteptată a lui Tesla a venit atunci când Musk a spus că este îngrijorat de impactul asupra mediului al mineritului bitcoin.

#dogecoin #pret #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².