Cofondatorul Dogecoin, în 2015 și-a vândut toate monedele pentru o Honda scond-hand. Cât valorează acum Honda și Doge

Moneda virtuală Dogecoin a atins un nivel record în această săptămână și are o capitalizare de 86 de miliarde de dolari, depășind companii de renume mondial. Cu toate acestea, co-fondatorul său, Billy Marcus, nu este nici pe departe unul dintre bogații lumii.

Billy Marcus, în vârstă de 38 de ani, lucrează acum ca programator la o companie din domeniul educației. El a dezvăluit că și-a vândut toate monedele virtuale în 2015 și a folosit profiturile pentru a-și cumpăra o mașină Honda Civic la mâna a doua.

El spune acum că este surprins să vadă la ce valoarea uriașă a ajuns Dogecoin, care a atins o capitalizare de piață mai mare decât Honda.

Moneda virtuală Dogecoin s-a lansat în 2013, fiind o aluzie la Bitcoin și meme-ul „Doge”, două dintre cele mai populare elemente de pe internet în acel an. Logo-ul companiei este compus dintr-o monedă aurie, asemănătoare cu Bitcoin, pe care apare capul unui câine din rasa Shiba Inu.

Dogecoin s-a bucurat de succes și valoarea de piață a companiei a depășit în anul lansării 100 de milioane de dolari, însă a scăzut ulterior, în 2014 valorând doar o treime din acea sumă.

Un an mai târziu, aflat în impas financiar după ce își pierduse locul de muncă, Marcus a vândut toate monedele. Nu știa atunci ce avere ar fi putut să îi aducă șase ani mai târziu.

Billy Marcus spune însă că mai deține câteva criptomonede, la care însă nu intenționează să renunțe, tocmai pentru a nu repeta greșeala din 2015.

În timp ce producătorul auto Honda Motor are o capitalizare de piață de 54,52 miliarde de dolari în 2021, Doge a depășit compania cu o capitalizare de piață de 86 de miliarde de dolari.

De asemenea, Dogecoin a depășit Ford Motor Company care are o capitalizare de piață de 45,6 miliarde de dolari și chiar a învins gigantul social media Twitter, care are o capitalizare de piață de 43,6 miliarde de dolari.

Doge este considerat un succes fulminant, iar creșterea accelerată pare să fie doar la început. De altfel, criptomoneda a început să crească mai ales după ce miliardarul Elon Musk a publicat mai multe mesaje pe Twitter referitoare la aceasta.

Dogecoin a atins 0,69 dolari pe 5 mai 2021 și încearcă să atingă primul său obiectiv de 1 dolar. Doge a crescut cu 60% în doar două zile, iar investitorii speră că vor trece pragul de 1 dolar pe 8 mai 2021.

#cofondator #dogecoin #istorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.