Dolarul îngenuncheat de tarife. Valutele de refugiu preiau controlul

Moneda americană a înregistrat o cădere abruptă față de valutele de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — dar și în raport cu euro, în contextul accentuării temerilor legate de noile tarife comerciale impuse de SUA, care au declanșat o vânzare masivă de active americane și o corecție dureroasă pe piețele bursiere globale, notează Reuters.

Investitorii reacționează nervos la introducerea de către Washington a unui tarif de 104% pentru importurile din China, decizie confirmată pentru ora 12:01 ET (04:01 GMT), în ciuda tensiunilor economice crescânde.

Dolarul a pierdut 0,8% față de yen, coborând la 145,09 JPY, în timp ce francul elvețian a atins un maxim al ultimelor 6 luni, cu o apreciere de 0,4%, cursul coborând la 0,8379 CHF/USD. Euro a urcat cu 0,8%, ajungând la 1,1044 USD, stimulat și de anunțul unei coaliții politice stabile în Germania, care a redus incertitudinea în cea mai mare economie a UE.

Vânzările agresive de obligațiuni guvernamentale americane și creșterea randamentelor au amplificat temerile privind vulnerabilitatea sistemului financiar al SUA. Potrivit Commerzbank, spread-urile swap-urilor pe 30 de ani au atins un record istoric de peste 96 puncte de bază, iar cele pe 10 ani au atins -100,3 puncte.

„Dolarul suferă pentru că piețele percep riscuri inflaționiste și recesioniste uriașe, întrucât multe bunuri din China nu au înlocuitori direcți”, a explicat Francesco Pesole, analist ING, subliniind că narațiunea ‘Sell America’ revine în forță.

Pe piețele asiatice, dolarul a pierdut 0,6% față de yuanul offshore, coborând la 7,38, după ce anterior atinsese un vârf de 7,4288. În centrul atenției se află Banca Centrală a Chinei, care ar putea opta pentru un nou val de relaxare monetară.

Analistul MUFG, Lee Hardman, avertizează că slăbiciunea yuanului reflectă așteptările privind o potențială devalorizare agresivă, pe fondul escaladării războiului tarifar.

La rândul lor, analiștii Nomura estimează că scenariul stagflaționist în SUA, alimentat de răspunsurile tarifare ale Chinei și de căderile bursiere, va favoriza o apreciere continuă a yenului.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a sugerat că planurile de majorare a dobânzilor ar putea fi suspendate, având în vedere turbulențele create de tarifele americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#receseiune #obligatiuni #dolar #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.

#dobinda #economie #Rusia