Domeniile în care numărul angajaților a crescut chiar și cu peste 80%. Date oficiale

Numărul mediu al salariaților a crescut în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 cu 8,3%, pe fundalul descreșterii indicatorului în cauză în trimestrul II 2020 față de trimestrul respectiv din anul anterior cu 8,2%. Creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în toate activitățile economice, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 83,7% (față de -60,5% în trimestrul II 2020 față de trimestrul II 2019);
construcții – cu 19,4% (-9,5%);
informații și comunicații și tranzacții imobiliare – cu 16,8 și, respectiv, 16,4% (+2,4% și -8,1%).

Comparativ cu trimestrul I 2021, numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4%. Cele mai semnificative creșteri (în special în virtutea caracterului sezonier al activităților) s-au înregistrat în:

agricultură, silvicultură și pescuit – cu 13,3%;
industria extractivă – cu 9,7%;
construcții – cu 7,6%.

Scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2021 față de trimestrul I 2021 s-au înregistrat în activitățile:

învățământ – cu 1,8%;
administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – cu 0,3%.

#salariați #angajari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.